< Proverbes 11 >
1 La balance fausse est en horreur à l’Éternel, Mais le poids juste lui est agréable.
O balanță înșelătoare este urâciune pentru DOMNUL, dar o greutate întreagă este desfătarea lui.
2 Quand vient l’orgueil, vient aussi l’ignominie; Mais la sagesse est avec les humbles.
Când vine mândria, atunci vine rușinea; dar cu cei umili este înțelepciunea.
3 L’intégrité des hommes droits les dirige, Mais les détours des perfides causent leur ruine.
Integritatea celor drepți îi va călăuzi, dar perversitatea călcătorilor [de lege] îi va nimici.
4 Au jour de la colère, la richesse ne sert à rien; Mais la justice délivre de la mort.
Averea nu folosește în ziua furiei, dar dreptatea eliberează de la moarte.
5 La justice de l’homme intègre aplanit sa voie, Mais le méchant tombe par sa méchanceté.
Dreptatea celui desăvârșit îi va îndrepta calea, dar cel stricat va cădea prin propria lui stricăciune.
6 La justice des hommes droits les délivre, Mais les méchants sont pris par leur malice.
Dreptatea celor integri îi va elibera, dar călcătorii [de lege] vor fi prinși în răutatea lor.
7 A la mort du méchant, son espoir périt, Et l’attente des hommes iniques est anéantie.
Când un om stricat moare, așteptarea lui va pieri; și speranța celor nedrepți piere.
8 Le juste est délivré de la détresse, Et le méchant prend sa place.
Cel drept este eliberat din tulburare, iar în locul lui vine cel stricat.
9 Par sa bouche l’impie perd son prochain, Mais les justes sont délivrés par la science.
Un fățarnic nimicește pe aproapele său cu gura sa, dar prin cunoaștere cei drepți vor fi eliberați.
10 Quand les justes sont heureux, la ville est dans la joie; Et quand les méchants périssent, on pousse des cris d’allégresse.
Când le merge bine celor drepți, cetatea se bucură, și când pier cei stricați, sunt strigăte.
11 La ville s’élève par la bénédiction des hommes droits, Mais elle est renversée par la bouche des méchants.
Prin binecuvântarea celor integri este înălțată cetatea, dar prin gura celor stricați este doborâtă.
12 Celui qui méprise son prochain est dépourvu de sens, Mais l’homme qui a de l’intelligence se tait.
Cel lipsit de înțelepciune disprețuiește pe aproapele său, dar un om al înțelegerii tace.
13 Celui qui répand la calomnie dévoile les secrets, Mais celui qui a l’esprit fidèle les garde.
Un bârfitor dezvăluie taine, dar cel al unui duh credincios ascunde lucrul.
14 Quand la prudence fait défaut, le peuple tombe; Et le salut est dans le grand nombre des conseillers.
Unde nu este sfat, poporul cade; dar în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
15 Celui qui cautionne autrui s’en trouve mal, Mais celui qui craint de s’engager est en sécurité.
Cel care este garant pentru un străin, va suferi rău pentru aceasta; și cel ce urăște a fi garanție este în siguranță.
16 Une femme qui a de la grâce obtient la gloire, Et ceux qui ont de la force obtiennent la richesse.
O femeie cu har păstrează onoarea, și cei puternici păstrează bogății.
17 L’homme bon fait du bien à son âme, Mais l’homme cruel trouble sa propre chair.
Omul milos face bine sufletului său, dar cel crud își tulbură propria sa carne.
18 Le méchant fait un gain trompeur, Mais celui qui sème la justice a un salaire véritable.
Cel stricat lucrează o lucrare înșelătoare, dar celui ce seamănă dreptate îi va veni o răsplată sigură.
19 Ainsi la justice conduit à la vie, Mais celui qui poursuit le mal trouve la mort.
Așa cum dreptatea tinde la viață, tot așa, cel ce urmărește răul îl urmărește pentru propria lui moarte.
20 Ceux qui ont le cœur pervers sont en abomination à l’Éternel, Mais ceux dont la voie est intègre lui sont agréables.
Cei ai unei inimi perverse sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cei integri în căile lor sunt desfătarea lui.
21 Certes, le méchant ne restera pas impuni, Mais la postérité des justes sera sauvée.
Deși sunt mână în mână, cei stricați nu vor fi nepedepsiți; dar sămânța celor drepți va fi eliberată.
22 Un anneau d’or au nez d’un pourceau, C’est une femme belle et dépourvue de sens.
Ca o bijuterie de aur în râtul unui porc, așa este o femeie frumoasă fără discernământ.
23 Le désir des justes, c’est seulement le bien; L’attente des méchants, c’est la fureur.
Dorința celor drepți nu este decât bună, dar așteptarea celor stricați este furie.
24 Tel, qui donne libéralement, devient plus riche; Et tel, qui épargne à l’excès, ne fait que s’appauvrir.
Este unul care împrăștie și totuși are mai mult; și este cel care păstrează mai mult decât este potrivit, dar tinde la sărăcie.
25 L’âme bienfaisante sera rassasiée, Et celui qui arrose sera lui-même arrosé.
Sufletul darnic va fi îngrășat, și cel ce adapă va fi și el adăpat.
26 Celui qui retient le blé est maudit du peuple, Mais la bénédiction est sur la tête de celui qui le vend.
Pe cel ce oprește grânele, pe acela îl va blestema poporul; dar binecuvântare va fi peste capul celui ce le vinde.
27 Celui qui recherche le bien s’attire de la faveur, Mais celui qui poursuit le mal en est atteint.
Cel ce caută stăruitor binele procură favoare, dar cel ce caută ticăloșie, aceasta va veni peste el.
28 Celui qui se confie dans ses richesses tombera, Mais les justes verdiront comme le feuillage.
Cel ce se încrede în bogățiile lui va cădea, dar cel drept va înverzi ca o ramură.
29 Celui qui trouble sa maison héritera du vent, Et l’insensé sera l’esclave de l’homme sage.
Cel ce își tulbură casa va moșteni vânt; și nebunul va fi servitor al celui înțelept în inimă.
30 Le fruit du juste est un arbre de vie, Et le sage s’empare des âmes.
Rodul celui drept este un pom al vieții, și cel ce câștigă suflete este înțelept.
31 Voici, le juste reçoit sur la terre une rétribution; Combien plus le méchant et le pécheur!
Iată, cel drept va fi recompensat pe pământ; cu atât mai mult cel stricat și cel păcătos.