< 2 Chroniques 7 >
1 Lorsque Salomon eut achevé de prier, le feu descendit du ciel et consuma l’holocauste et les sacrifices, et la gloire de l’Éternel remplit la maison.
Hagi Solomoni'ma nunamuma huvagaregeno'a, monafinti tevemo'a eramino kre fananehu ofane, kre sramanama vu zantaminena tefanane higeno, Ra Anumzamofo hihamu masa'amo'a ana mono nona ruvitente'ne.
2 Les sacrificateurs ne pouvaient entrer dans la maison de l’Éternel, car la gloire de l’Éternel remplissait la maison de l’Éternel.
Hagi ana'ma hige'za pristi vahetmimo'za ana nompina umreori'naze, na'ankure Ra Anumzamofo hihamu masa'amo'a ana mono nona ruvitente'ne.
3 Tous les enfants d’Israël virent descendre le feu et la gloire de l’Éternel sur la maison; ils s’inclinèrent le visage contre terre sur le pavé, se prosternèrent et louèrent l’Éternel, en disant: Car il est bon, car sa miséricorde dure à toujours!
Hagi maka Israeli vahe'mo'za tevene, Ra Anumzamofo hihamu masa'anema ana mono nonte'ma nege'za, zamavugosaregati mopafi mase'za Ra Anumzamofona monora hunente'za, susu hunte'za amanage hu'naze, Ra Anumzamo'a Agra knare hu'ne. Na'ankure marerirfa avesi'zamo'a vagaore mevava huno vugahie.
4 Le roi et tout le peuple offrirent des sacrifices devant l’Éternel.
Ana hute'za, kini ne'ene maka vahe'mo'zanena Ra Anumzamofo avuga ofaramina kresramna vu'naze.
5 Le roi Salomon immola vingt-deux mille bœufs et cent vingt mille brebis. Ainsi le roi et tout le peuple firent la dédicace de la maison de Dieu.
Hagi kini ne' Solomoni'a ofama kresramnama vu'neana 22 tauseni'a bulimakao afutminki, 120 tauseni'a sipisipi afutminki huno kresramna vu'ne. E'ina hu'za kini ne'ene, maka Israeli vahe'mo'zanena Anumzamofo mono nona eri ante ruotagera hu'naze.
6 Les sacrificateurs se tenaient à leur poste, et les Lévites aussi avec les instruments faits en l’honneur de l’Éternel par le roi David pour le chant des louanges de l’Éternel, lorsque David les chargea de célébrer l’Éternel en disant: Car sa miséricorde dure à toujours! Les sacrificateurs sonnaient des trompettes vis-à-vis d’eux. Et tout Israël était là.
Hagi pristi vahe'mo'za otigahazema hu'nea kankamunte otizageno, Livae naga'mo'zanena ana zanke hu'za kanti kaziga otine'za, Deviti'ma Ra Anumzamofo vagaore avesi zanku'ma agima ahentesga nehu'za, ahesnaze hu'noma tro'ma hunte'nea zavenaramina eri'neza oti'naze. Hagi kanti kaziga pristi naga'mo'za ufenerage'za mika Israeli vahe'mo'za oti'naze.
7 Salomon consacra le milieu du parvis, qui est devant la maison de l’Éternel; car il offrit là les holocaustes et les graisses des sacrifices d’actions de grâces, parce que l’autel d’airain qu’avait fait Salomon ne pouvait contenir les holocaustes, les offrandes et les graisses.
Hagi Ra Anumzamofo mono nomofo avugama me'nea mono kumamofo amu'noma'a, Ra Anumzamofo suzane huno Solomoni'a hunte ruotage hu'ne. Hagi e'i anante kre fananehu ofane, rimpa fru ofamofo afova'anena kresramna vu'ne. Na'ankure kresramna vu itama bronsire'ma tro'ma hu'nea itamo'a, osi hu'neankino tevefi kre fanane hu ofane, witi ofane afova'anena ana itarera avitegeno kregara osu'ne.
8 Salomon célébra la fête en ce temps-là pendant sept jours, et tout Israël avec lui; une grande multitude était venue depuis les environs de Hamath jusqu’au torrent d’Égypte.
Hagi ana knafina Solomoni'ene maka Israeli vahetmimo'zane 7ni'a zagegnafi ne'zana kre'za nene'za musena hu'naze. Hagi ana knare'ma atruma hu'naza vahera, noti kaziga Lebo-Hamati kumateti agafa huteno vuno, sauti kaziga Isipi tinte'ma mani'zama vu'naza vahete uhanati'nea kazigati vahe'mo'za eme atru hu'naze.
9 Le huitième jour, ils eurent une assemblée solennelle; car ils firent la dédicace de l’autel pendant sept jours, et la fête pendant sept jours.
Hagi 8ti kna zupa emeritru hu'za mono hu'naze. Na'ankure kresramnama vu ita 7ni'a knafi Anumzamofontega erinte ruotge nehu'za, 7ni'a knafi ne'zana kre'za nene'za musena hu'naze.
10 Le vingt-troisième jour du septième mois, Salomon renvoya dans ses tentes le peuple joyeux et content pour le bien que l’Éternel avait fait à David, à Salomon, et à Israël, son peuple.
Hagi seveni ikamofona 23knazupa, Solomoni'a ana maka vahetmina huzamantege'za kumazmirega muse nehu'za vu'za eza hu'naze. Na'ankure Ra Anumzamo'a, Devitine, Solomonine, Israeli vahe'ama knare'zama huzmante'nea zanku anara hu'naze.
11 Lorsque Salomon eut achevé la maison de l’Éternel et la maison du roi, et qu’il eut réussi dans tout ce qu’il s’était proposé de faire dans la maison de l’Éternel et dans la maison du roi,
Hagi Solomoni'a Ra Anumzamofo ra mono None, agra'a nonena ki vagare'ne. Hagi anama hu'neana Solomoni'a mika zama Ra Anumzamofo Ra Mono none, agra'a nonema kigahuema huno antahintahima retro'ma hu'nea eri'zana, ana maka eri vagare'ne.
12 l’Éternel apparut à Salomon pendant la nuit, et lui dit: J’exauce ta prière, et je choisis ce lieu comme la maison où l’on devra m’offrir des sacrifices.
Ana hutegeno Ra Anumzamo'a Solomoninte kenagera efore huno amanage huno asmi'ne, Nagra nunamunka'a antahi'na ama nona nagri none nehu'na nagritegama kresramna vanaza none hu'na huhamprintoe.
13 Quand je fermerai le ciel et qu’il n’y aura point de pluie, quand j’ordonnerai aux sauterelles de consumer le pays, quand j’enverrai la peste parmi mon peuple;
Hagi Nagrama mona kahama erigi'na ko'ma azerige, kenutmi huntanenkeno maka trazantami neno eri hana huge, kri atresugeno vahe'nima zamazeri haviza hanige'za,
14 si mon peuple sur qui est invoqué mon nom s’humilie, prie, et cherche ma face, et s’il se détourne de ses mauvaises voies, je l’exaucerai des cieux, je lui pardonnerai son péché, et je guérirai son pays.
Nagri vaherema hu'noa vahe'mo'zama zamagu'a erinterami'za, nunamuma nehu'za, nagri navugosagu'ma nehake'za, kefo avu'ava'zama nehaza zama atresage'na, monafintira nunamu'zmia nentahi'na kumizmia atre'nezmante'na, mopazmia eri knare hugahue.
15 Mes yeux seront ouverts désormais, et mes oreilles seront attentives à la prière faite en ce lieu.
Hagi menina ama mono nompima hanaza nunamunku navua nente'na nagesa antete'na manigahue.
16 Maintenant, je choisis et je sanctifie cette maison pour que mon nom y réside à jamais, et j’aurai toujours là mes yeux et mon cœur.
Na'ankure menina ama mono nona Nagra huhampri'na erinte ruotge huankino, nagri nagimo ama mono nompina mevava huno nevanigeno, navumo'ene nagu'amo'enena mika kna ama anampi mevava hugahie.
17 Et toi, si tu marches en ma présence comme a marché David, ton père, faisant tout ce que je t’ai commandé, et si tu observes mes lois et mes ordonnances,
Hagi kagra ko'ma negafa Deviti'ma hu'neaza hunkama Nagri navure'ma mani fatgo nehunka, maka zantmima huoma hu'nama kasamua zantmima nehunka, maka tra ke'niane, kasegeni'anema avariri fatgoma hananke'na,
18 j’affermirai le trône de ton royaume, comme je l’ai promis à David, ton père, en disant: Tu ne manqueras jamais d’un successeur qui règne en Israël.
negafa Devitima huvempama hu'na huhamprinte'na, kagri nagapintike kinia mani'neno Israeli vahera kegavama hugahie hu'na hu'noa kante ante'na, kagri nagapintike maka knafina kinia azeri oti vava hugahue.
19 Mais si vous vous détournez, si vous abandonnez mes lois et mes commandements que je vous ai prescrits, et si vous allez servir d’autres dieux et vous prosterner devant eux,
Hianagi kagrama rukrahe hunka kamefi hunenaminka, trake'ni'ane, kasegeni'anema ovaririnka, ru anumzantmimofo eri'za ome'nerinka, ana anumzantamima mono'ma huntesanana,
20 je vous arracherai de mon pays que je vous ai donné, je rejetterai loin de moi cette maison que j’ai consacrée à mon nom, et j’en ferai un sujet de sarcasme et de raillerie parmi tous les peuples.
Nagrama tami'noa mopani'afintira tamazeri vatinetre'na, ama ra mono noma Nagri nagi ahentesga hugahazema hu'nama erinte ruotage'ma hu'noa mono nona namefi humigahue. Ana hanugeno mago avame'za meankna hu'nenige'za maka kaziga ama mopafima mani'naza vahe'mo'za nege'za, ama ana mono nonkura kizazokago ke huntegahaze.
21 Et si haut placée qu’ait été cette maison, quiconque passera près d’elle sera dans l’étonnement, et dira: Pourquoi l’Éternel a-t-il ainsi traité ce pays et cette maison?
Hagi menina ama Mono nomo'a marerirfa konariri'ane no me'nege'za negazanagi, henkama havizama hanige'za karankama evanaza vahe'mo'za eme negesu'za, antri hu'za amanage hugahaze, nahigeno Ra Anumzamo'a ama mopane ama mono nonte'enena amazana hie hu'za hugahaze.
22 Et l’on répondra: Parce qu’ils ont abandonné l’Éternel, le Dieu de leurs pères, qui les a fait sortir du pays d’Égypte, parce qu’ils se sont attachés à d’autres dieux, se sont prosternés devant eux et les ont servis; voilà pourquoi il a fait venir sur eux tous ces maux.
Anagema hanage'za mago'amoza amanage hugahaze, na'ankure zamagra Ra Anumzana zamafahe'i Anumzamo'ma Isipiti'ma zamavareno'ma atiramino'ma e'nea Anumzana atre'za zamefi hunemi'za, havi anumzantmimofo eri'za omeneri'za, monora hunte'nazagu Ra Anumzmo'a knazana zamino zamazeri havizana hu'ne huza hugahaze.