Job 39
1 Sais-tu le temps où la gazelle des rochers met bas? As-tu observé les biches dans les douleurs de l'enfantement?
Cunoști timpul când nasc caprele sălbatice de stâncă? Sau poți însemna când fată căprioarele?
2 As-tu compté les mois de leur portée? les as-tu délivrées dans les maux?
Poți număra lunile împlinite de ele, sau știi timpul când ele nasc?
3 Est-ce grâce à toi qu'elles nourrissent leurs petits sans crainte? as-tu effacé toutes leurs douleurs?
Ele se apleacă, își nasc puii, își leapădă întristările.
4 Leurs petits les abandonneront; ils multiplieront leur espèce; ils s'éloigneront et ne reviendront jamais.
Puii lor arată bine, cresc cu grâne; pleacă și nu se mai întorc la ele.
5 De qui l'âne sauvage tient-il sa liberté? Qui a détaché ses liens?
Cine a trimis liber măgarul sălbatic, sau cine a dezlegat legăturile măgarului sălbatic?
6 J'ai préparé sa nourriture dans le désert, et sa demeure dans la contrée saumâtre et stérile.
Căruia i-am făcut pustia casă și ținutul sterp locuințele lui.
7 Il se raille de la foule qui peuple les cités; il n'entend jamais les reproches du collecteur.
El batjocorește mulțimea din cetate și nu ia aminte la strigătul celui ce [îl] mână.
8 Il met tous ses soins à examiner les pâturages des montagnes, et il vit de toutes sortes d'herbes.
Lanțul munților este pășunea lui și caută fiecare verdeață.
9 La licorne se prêtera-t-elle à te servir; couchera-t-elle jamais en ton étable?
Va voi unicornul să te servească, sau să rămână lângă ieslea ta?
10 Pourras-tu l'attacher au joug et lui faire creuser les sillons de tes champs?
Poți lega unicornul cu frânghia lui în brazdă, sau va grăpa el văile după tine?
11 Te fieras-tu à elle à cause de sa force, et la chargeras-tu de tes travaux?
Te vei încrede în el, deoarece tăria lui este mare, sau îi vei lăsa munca ta?
12 Croiras-tu qu'elle te rende tes semailles; les fera-t-elle rentrer en ton aire?
Îl vei crede, că îți va aduce acasă sămânța și o va aduna în grânarul tău?
13 La plume naissante de l'autruche ramassera-t-elle du limon comme celle du canard?
Ai dat tu păunului aripile frumoase, sau aripi și pene struțului?
14 Elle pond dans le sable, et ne couve pas ses œufs autrement qu'en les couvrant d'une motte de terre
Care își lasă ouăle în pământ și le încălzește în țărână,
15 Elle oublie que le passant les dispersera et que les bêtes fauves les fouleront aux pieds.
Și uită că piciorul le poate zdrobi, sau că fiara sălbatică le poate sparge.
16 Elle traite durement ses petits comme s'ils ne lui appartenaient pas; elle a souffert vainement sans regret ni crainte,
Ea se împietrește împotriva puilor ei, ca și cum nu ar fi ai ei; munca ei este în zadar, fără de teamă;
17 Parce que Dieu chez elle a fait taire la sagesse, et ne lui a pas accordé sa part d'intelligence.
Căci Dumnezeu a lipsit-o de înțelepciune și nu i-a împărțit înțelegere.
18 A l'occasion elle prendra son essor; elle raillera le cheval et le cavalier.
În timp ce se ridică în înalt, ea batjocorește calul și pe călărețul său.
19 Est-ce toi qui as donné au cheval sa vigueur; est-ce par toi que sa crinière effraye
Ai dat tu calului tărie, i-ai îmbrăcat gâtul cu tunet?
20 L'as-tu armé de ses moyens de défense; as-tu fait naître l'audace en son sein?
Îl poți înspăimânta ca pe o lăcustă? Gloria nărilor lui este teribilă.
21 Il imprime son sabot dans le sol et s'enorgueillit; il s'élance en sa force à travers la campagne.
El bate din copite în vale și se bucură în tăria lui; el merge să îi întâlnească pe cei înarmați.
22 La lutte avec un roi le réjouit; il ne se détourne pas du fer.
Batjocorește frica și nu se înspăimântă; nici nu întoarce spatele dinaintea sabiei.
23 L'arc et l'épée se glorifient s'ils l'atteignent.
Tolba zăngănește lovindu-se de el, sulița lucitoare și scutul.
24 En son courroux il détruirait la terre, et il n'est docile qu'au signal de la trompette.
El înghite pământul cu înverșunare și furie; și nu crede că [este] sunetul trâmbiței.
25 S'il l'entend, il dit: Bien; il flaire de loin la bataille, et il le fait voir par ses courbettes et ses hennissements.
El spune printre trâmbițe: Ha, ha; și miroase bătălia de departe, tunetul căpeteniilor și strigătul luptei.
26 Est-ce ta science qui a dressé l'épervier? Lui as-tu appris à déployer ses ailes, à se balancer immobile et à regarder le midi?
Zboară șoimul prin înțelepciunea ta [și] își întinde aripile spre sud?
27 Est-ce à ton commandement que l'aigle élève son vol, et que le vautour passe la nuit perché au-dessus de ses petits,
Se înalță acvila la porunca ta și își face cuibul în înalt?
28 Sur la pointe d'une roche, au fond de sa retraite?
Ea locuiește și rămâne pe stâncă, pe vârful stâncii și pe întăritură.
29 En s'y tenant il cherche sa pâture; ses yeux voient au loin.
De acolo ea caută prada și ochii ei privesc departe.
30 Il souille de sang sa couvée, et, partout où il y a des cadavres, il les découvre.
Puii ei de asemenea sug sânge; și unde sunt cei uciși, acolo este și ea.
