< Isaïe 40 >

1 Consolez, consolez mon peuple, dit le Seigneur;
Vahe'nimota mani so'e huta maniho, huno tamagri Anumzamo'a hu'ne.
2 Prêtres, parlez au cœur de Jérusalem; consolez-la, car son humiliation est accomplie; son péché lui est remis, parce qu'elle a reçu de la main du Seigneur un châtiment double de ses péchés.
Jerusalemi vahe'mofona fru kefinti nanekea zamasamio, Hapima manita neaza zamo'a amare eme vagare hunka kezatinka zamasamio. Na'ankure Ra Anumzamo'a kumi'ma hu'naza zantera knazana ante agofetu huno ranknaza zamigahie. Hianagi menina maka kumi'zmia ko atrezmante'ne.
3 On entend la voix de celui qui crie dans le désert: Préparez la voie du Seigneur, redressez les sentiers de notre Dieu.
Mago vahe'mofo ageru'mo kezatino amanage nehie, Ra Anumzamo'ma esania kana ka'ma kokampina retro nehuta, hagege kokampina Anumzamo'ma esania rankana varita eripehe hiho. (Matiu 3:3, Maki 1:3, Joni 1:23)
4 Toute vallée sera remplie, toute montagne sera abaissée; les chemins tortueux seront redressés, ceux qui étaient raboteux seront aplanis.
Ana nehutma maka urami erami hu'nesnia agupofina mopa kateta ante pehe nehutma, ranra agonaramine ne'onse agonaramina kafitma eri agupo nehutma, marerino tamino'ma hu'nesiama'a erinte fatgo hu so'e hiho.
5 Et la gloire du Seigneur se manifestera, et toute chair verra le salut de Dieu; car le Seigneur a parlé.
Anama hanageno'a Ra Anumzamofona hankavenentake masa'amo'a eama hanige'za, maka ama mopafima mani'naza vahe'mo'za kevagaregahaze. E'i ama ana nanekea Ra Anumzamo'a agra'a agipinti huama hu'ne. (Luk 3:4-6.)
6 Une voix m'a dit: Crie; et j'ai répondu: Que crierai-je? Toute chair est de l'herbe; toute gloire humaine est comme la fleur des champs.
Hagi mago kezankemo'a huno, Ranke hunka kezatio huno higeno, Na'ane huna kezatigahue huno magomo'a higeno, Maka ama mopafima mani'naza vahera trazankna hu'nazankino, tanopafi me'nea trazaramimo amosre aheteno rutri huramiaza huno, ra zamagima eneriza zamo'a fanene hugahie.
7 L'herbe s'est desséchée, et la fleur est tombée.
Trazamo'a hagege nehigeno, amosre'amo'a mopafi evuneramie. Na'ankure Ra Anumzamo'a agra'a zahora huhu hutregeno eno eme zamazeri tore hige'za mopafi evuneramize. Tamagerfa hu'za maka vahe'mo'za trazankna hu'naze.
8 Mais la parole de notre Dieu subsistera dans tous les siècles.
Hanki trazamo'a hagege nehanigeno, trazamofo amosre'amo'a mopafi evuramigahie. Hianagi tagri Anumzamofo nanekemo'a, vaga oreno mevava hugahie. (1 Pita 1:24-25.)
9 Ô toi qui annonce à Sion la bonne nouvelle, monte sur le sommet de la montagne; élève la voix de toutes tes forces, toi qui annonce à Jérusalem la bonne nouvelle; dis-leur: Glorifiez-vous, ne craignez point; dis aux villes de Juda: Voilà votre Dieu.
Saioni rankumapinti'ma knare musenkema huama'ma nehana vahe'moka, agonarega marerinka kagerura erisga hunka hankavetinka ana musenkea huama huo. Jerusalemi rankumapima mani'neta musenkema huama'ma nehaza vahe'mota, korora osutma kezatitma, Juda mopafima me'nea rankumatmimpima nemaniza vahera tamagri Anumzana ama'nagi keho hutma zamasamiho!
10 Voilà le Seigneur, le Seigneur vient avec la force, son bras a la puissance; voilà dans ses mains le salaire, et l'œuvre est devant ses yeux.
Keho, Hihamu hankave'ane Ra Anumzamo'a egahiankino Agra'a hankave'areti vahera eme kegava hugahie. Ana hugahiankino mizama zamisia zana azampi eri'neno egahie.
11 Il fera paître son troupeau comme un pasteur; il rassemblera les agneaux, et il encouragera les brebis pleines.
Sipisipi afu kva vahe'mo nehiaza huno, agra vahe'a kegava hu so'e nehuno, Sipisipi afute kva vahe'mo sipisipi afu anenta'a asagufinka avrenteaza huno, agra vahe'a asagufinka zamavarenenteno, anenta'ma ante'naza sipisipi afutamina akoheno zamavareno vugahie.
12 Qui a mesuré les eaux à la main, le ciel à la palme, et toute la terre à la poignée? Qui a placé les montagnes dans une balance? Qui a pesé les forêts?
Hanki mago vahe'mo'a maka hagerina afino azampina erinteno refko'a huno kege, azamofo atumpa'aretira anteno mona refkoa huno kegahifi? I'za maka mopa kateno mago ekaeka kupina erinte vaga nereno, agonaramimofo kna'a erintenora refko huno negeno, ne'onse agonaramimofo kna'anena erinteno refko huno kegahie?
13 Qui sait la pensée du Seigneur? Qui a tenu conseil avec lui pour l'instruire?
Iza Ra Anumzamofo antahi'zana keno antahino nehuno, e'ina hunka maka zana trora huo hunora antahi'zana ami'ne?
14 Avec qui a-t-il tenu conseil, et qui l'a instruit? Qui lui a enseigné le jugement? Qui lui a montré la voie de la sagesse?
Ra Anumzamo'a izampinti ama' antahi'zana enerino, antahintahi'zanena e'nerie? Antahi'zane fatgoma huno refkoma hu avu'ava zanena, iza rempia hunemie?
15 Est-ce que toutes les nations ne sont pas à ses yeux comme la goutte d'eau qui s'échappe du vase? comme l'oscillation d'une balance? Ne seront- elles pas à ses yeux comme un peu de salive?
Tamagerfa huno ama mopafi vahe'ma Ra Anumzamo'ma zamageana, kavofinti timo osi'a pake huramiaza nehazageno, nanaza erinte'za kna'a negaza sigerire kugusopa meaza nehaze. Ana nehigeno hageri amu'nompima me'nea moparamina erinteno refko huno keana amne zankna hu'za osi kugusopagna hu'naze.
16 Le Liban ne suffirait pas pour un bûcher; tous les quadrupèdes ne suffiraient pas pour un holocauste.
Lebanoni mopafima ana maka mani'naza bulimakao afutminteti'ene, Lebanonima me'nea zafaramina ana maka antagita Ra Anumzamofontega tevefi kre fanane hu ofa huntegahaze. Hianagi anazamo'a Ra Anumzamo'ma antahi'nea kantera ovugahie.
17 Toutes les nations sont comme un néant; elles sont comptées comme un néant à ses yeux.
Agri avurera mika ama mopafi vahe'mo'za amane zaga mani'naze. Agrama zamageana amane zagama zamageaza huno nezmage.
18 A qui avez-vous comparé le Seigneur? A quel simulacre l'avez-vous assimilé?
Ina vahete huntenka Anumzanena mago avame hu'ne hunka hugahane? Inazamofo amema'amo agriknara hu'ne hunka hugahane?
19 Est-ce qu'un artisan a jamais fait son image? Est-ce qu'un fondeur, en jetant de l'or dans un moule, l'a fait en or et a reproduit sa ressemblance?
Mago'zamofo amema'a zafareti antreza tro hute'za golireti eri anovazinte'za silvareti seni nofira tro hu'za avasase'a hunte'naza havi anumzankna, Ra Anumzamo'a hu'nefi?
20 L'ouvrier a choisi un bois incorruptible; puis il cherche avec soin de quelle manière il posera sa statue, pour qu'elle ne soit point ébranlée.
Hagi amunte omane vahe'mo'a havi anumzamofo amema'ama miza segama osia vahe'mo'a hankave zafa erino ana zama tro'ma nehaza eri'za vahe amigeno, ana havi anumzamofo amema'a zafare antreno tro hutegeno erinte fatgo huno antegeno me'neno avugosaregatira mopafina evunoramie.
21 Ne savez-vous pas cela? Ne l'avez-vous pas ouï dire? Ne vous l'a-t-on pas appris dès le commencement? Ne connaissez-vous pas les fondements de la terre?
Kagra ontahi'nampi? Kagrira onkasmi'nafi? Ra Anumzamo'ma mopamofo agafa'ama erigafa huno tro'ma hu'neazana kora kasamigenka ontahi'nampi?
22 C'est lui qui tient dans sa main le cercle de la terre, et, comme une nuée de sauterelles, tous ceux qui l'habitent. C'est lui qui a posé les cieux comme une voûte, et qui les a tendus comme la tente où l'on s'abrite.
Ra Anumzamo'a kini tra'are monafi manisga huno mani'nege'za, ama mopafi vahe'mo'za kenu taminkna hu'naze. Anamifima me'nea monaramina, selinoma hiaza huno eri atarentegeno enevigeno, vahe'ma mani seli noma eri atareno kintegeno meaza huno noma'a kintene.
23 C'est lui par qui règnent les princes, qui sont comme un néant devant lui. C'est lui qui a créé la terre et la regarde comme un néant.
Ama mopafi kva vahetmina, Ra Anumzamo'a zamazeri fenkami atrege'za amane zankna nehaze.
24 Car ces princes ne planteront pas, ils ne sèmeront pas, et leur racine ne prendra pas en terre. Il a soufflé sur eux, et ils se sont desséchés; la tempête les emportera comme des broussailles.
Mago vahe'mo mensintfa avimza avina vati krigeno rafu'namo zahufa mopafi uorami'negeno, Ra Anumzamo'a amuho nentake zaho atregeno ame huno eno ana avimza eri hagege higeno, kagikagi zaho'mo witi hona'ama eri harafi huno freaza nehaze.
25 Maintenant donc, à qui m'avez-vous comparé, pour que je m'en glorifie? dit le Saint.
Ruotge'ma hu'nea Ra Anumzamo'a amanage huno nehie, Ina vahete hunteta nagrikna vahe mani'ne huta hugahaze?
26 Levez les yeux et voyez; qui vous a montré toutes ces choses? C'est celui qui a produit les innombrables ornements des cieux qui dans sa gloire les appelle tous par leur nom, et qui, dans la plénitude de sa puissance, ne vous a rien caché.
Kavua kesga hunka monafima me'nea hanafitmina iza trora hu'nefi ko? Ra Anumzamo agrake tro huzmanteteno, nama'a hanafitami me'neana, ana maka keno antahino nehuno, mago magomofona agi'a amitere hu'ne. Agrira tusi'a hankave'a me'negu huno kegava higeno, mago'mo'e huno fananea nosie.
27 Et toi, qu'as-tu dit, Jacob? Pourquoi as-tu ainsi parlé, Israël? Ma voix est ignorée de Dieu, et mon Dieu m'a retiré sa justice, et il s'est éloigné.
Hagi na'a higeta tamagra Israeli vahera Jekopu naga'mota amanage hutma ke hakarea nehaze, Ra Anumzamo'a knazantia nonkeno fatgo avu'avara hunorante hutma nehaze.
28 Et maintenant n'as-tu pas appris, n'as-tu pas entendu? Dieu, c'est l'Éternel; c'est Dieu qui a assigné des limites à la terre; il ne sentira jamais la faim ni la fatigue; et il n'y a pas à pénétrer sa sagesse.
Tamagra ontahi'nazafi? Tamagrira ontamasami'nazafi? Ra Anumzamo'a fanane osuno manivava Anumza mani'ne. Ama mopafima maka zama me'nea zantamina, agrake tro hu'ne. Magore huno agrira kasrora ahege, avesra hugera osugahie. E'ina hu'neankino mago vahe'mo'a agri antahi'zana hakenora eri forera osugahie.
29 C'est lui qui donne la force aux affamés, et non la tristesse à ceux qui sont dans la douleur.
Hankavezmima omne'nea vahera Ra Anumzamo'a hankavea nezamino, hankavezamima omanegezama kasrokasarama nehaza vahera mago'ene hihamua sotu huno nezamie.
30 Car les adolescents auront faim, les jeunes gens seront fatigués, les hommes d'élite seront affaiblis.
Kasefa mofavreramimo'za zamavesra kosara hugahaze. Hankave kasefa vahe'mofonena hankavezmia omanesige'za traka hugahaze.
31 Mais ceux qui attendent le Seigneur trouveront des forces nouvelles; il leur poussera des ailes comme aux aiglons; ils courront, et ne seront point fatigués; ils marcheront, et n'auront pas faim.
Hianagi Ra Anumzamofonte'ma, amuha nehu'za zamentintima nehaza vahe'mo'za, kasefa hankave eneri'za tumpamo hiaza hu'za haresga hu'za vano nehu'za, zamagama resnazana zmasafekura nosu'za, kama vanazana zamavesra osugahie.

< Isaïe 40 >