Ecclésiaste 10
1 Des mouches mortes gâtent une fiole d'huile parfumée; mieux vaut un peu de sagesse qu'une grande gloire avec de la folie.
Muștele moarte fac untdelemnul parfumierului să trimită o aromă împuțită; tot așa îi face o mică prostie celui însemnat pentru înțelepciune și onoare.
2 Le cœur du sage est dans sa main droite; le cœur de l'impie est dans sa main gauche.
Inima unui înțelept este la dreapta lui, dar inima prostului la stânga lui.
3 Même quand l'insensé chemine dans sa voie, le cœur lui manque, et tout ce qu'il pense n'est que folie.
Da, de asemenea, când cel ce este prost umblă pe cale, îi lipsește înțelepciunea și el spune tuturor că este prost.
4 Si le courroux de celui qui a le pouvoir s'élève contre toi, ne quitte point ta demeure; car le silence sera le meilleur remède à tes offenses.
Dacă duhul stăpânului se ridică împotriva ta, nu îți părăsi locul, căci cedarea alină ofense mari.
5 Il est encore un mal que j'ai vu sous le soleil, sortant comme involontairement de la face de celui qui a le pouvoir.
Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca pe o eroare [care] iese de la stăpân;
6 L'insensé a été promu aux grandeurs, et les riches seront assis au dernier rang.
Prostia este așezată în mare demnitate și cei bogați șed într-un loc jos.
7 J'ai vu des serviteurs à cheval, et des princes marcher à pied comme des esclaves.
Am văzut servitori pe cai și prinți umblând ca servitori pe pământ.
8 celui qui creuse une fosse y tombera, et celui qui détruit une haie, le serpent le mordra.
Cel ce sapă o groapă va cădea în ea; și pe oricine sparge un gard, îl va mușca un șarpe.
9 Celui qui ramasse des pierres s'y blessera lui-même, et celui qui fend du bois se met en péril.
Oricine îndepărtează pietre va fi rănit de ele, și cel ce despică lemne va fi în pericol prin ele.
10 Si son fer lui échappe, il en a le visage troublé; cependant il rassemble ses forces, mais alors sa sagesse ne profite pas à cet homme.
Dacă fierul este tocit și el nu ascute tăișul, atunci trebuie să pună mai multă putere; dar înțelepciunea este de folos pentru a îndrepta.
11 Un charmeur ne tire pas grand profit de son art, si un serpent le mord sans siffler.
Cu adevărat șarpele va mușca fără fermecare, și un guraliv nu este mai bun.
12 La grâce découle de la bouche du sage, et les lèvres de l'insensé le font trébucher.
Cuvintele gurii unui om înțelept sunt cu har, dar buzele unui prost îl vor înghiți.
13 Il commence par les folies de sa langue; il finit par les méchancetés de ses lèvres.
Începutul cuvintelor gurii sale este prostie, și sfârșitul vorbirii sale este nebunie răutăcioasă.
14 Car l'insensé multiplie les paroles. L'homme ne sait ni le passé ni l'avenir; et ce qui viendra après lui, qui le lui prédira?
Un prost de asemenea este plin de cuvinte, un om nu poate spune ce va fi; și ce va fi după el, cine îi poate spune?
15 Le travail des insensés leur sera funeste, comme celui de l'homme qui ne sait pas le chemin pour aller à la ville.
Munca prostului obosește pe fiecare dintre ei, pentru că el nu știe cum să meargă la cetate.
16 Malheur à toi, ville dont le roi est jeune, et où les princes sont à table dès le matin!
Vai ție, țară, când împăratul tău este un copil și prinții tăi mănâncă dimineața!
17 Heureuse es-tu, terre dont le roi sera fils d'hommes généreux, et où les princes mangeront au temps opportun, pour soutenir leurs forces, et n'auront pas à rougir de leurs excès.
Binecuvântată ești tu, țară, când împăratul tău este fiul nobililor și prinții tăi mănâncă la timpul cuvenit, pentru putere și nu pentru beție!
18 Le plancher du paresseux s'affaissera, et, à cause de l'inertie de ses mains, dans sa maison tombera la pluie goutte à goutte.
Prin multă lene clădirea se degradează, și prin trândăvia mâinilor, casa se prăbușește.
19 On leur prépare du pain pour les réjouir, du vin et de l'huile pour égayer leur vie; et ainsi tout obéit à leur argent, mais pour leur honte.
Ospățul se face pentru râs și vinul înveselește, dar banii răspund la toate.
20 Toutefois, même dans le secret de la conscience, ne maudis point le roi; dans ta chambre à coucher, ne maudis point le riche, car quelque oiseau du ciel rapporterait tes paroles, quelque insecte ailé publierait tes discours.
Nu blestema pe împărat, nici chiar în gândul tău; și nu blestema pe bogat în camera ta de culcare, pentru că o pasăre a cerului va purta vocea și o înaripată va spune acest lucru.
