Job 41
1 Tireras-tu le Léviathan avec un hameçon? Lui feras-tu baisser la langue avec la ligne?
Poți trage afară leviatanul cu un cârlig, sau limba lui cu o frânghie ce o lași jos?
2 Lui passeras-tu un jonc dans les narines, lui perceras-tu la mâchoire avec un crochet?
Poți pune un cârlig în nasul lui, sau să găurești falca lui cu o țeapă?
3 Te prodiguera-t-il ses prières? Ou t’adressera-t-il de douces paroles?
Își va înmulți el multe cereri către tine, îți va vorbi blând?
4 Fera-t-il un pacte avec toi? L’Engageras-tu comme un esclave perpétuel?
Va face el un legământ cu tine? Îl vei lua ca servitor pentru totdeauna?
5 Te servira-t-il de jouet comme un passereau? L’Attacheras-tu pour amuser tes jeunes filles?
Te vei juca cu el precum cu o pasăre? Sau îl vei lega pentru servitoarele tale?
6 Les pêcheurs associés en feront-ils le commerce? Le débiteront-ils entre les marchands?
Vor face însoțitorii un banchet din el? Îl vor împărți printre comercianți?
7 Cribleras-tu sa peau de dards et sa tête de harpons barbelés?
Îi poți umple pielea cu țepușe de fier? Sau capul lui cu harpoane?
8 Pose seulement ta main sur lui: tu te souviendras de ce combat et ne recommenceras plus!
Așază-ți mâna peste el, amintește-ți bătălia, nu fă mai mult.
9 Vois, espérer la victoire est une illusion: à son seul aspect, n’est-on pas terrassé?
Iată, speranța referitoare la el este zadarnică, nu va fi cineva trântit doar la vederea lui?
10 Personne n’est assez téméraire pour l’exciter: qui donc oserait me tenir tête, à moi?
Nimeni nu este așa de înverșunat încât să îndrăznească să îl stârnească; cine este atunci în stare să stea în picioare înaintea mea?
11 Qui m’a rendu un service que j’aie à payer de retour? Tout ce qui est sous le ciel est à moi.
Cine m-a întâmpinat, ca să îi răsplătesc? Tot de sub întregul cer este al meu.
12 Je ne passerai pas sous silence ses membres, le détail de ses exploits, la beauté de sa structure.
Nu îi voi ascunde părțile, nici puterea lui, nici frumusețea rânduirii lui.
13 Qui a soulevé le dessous de son vêtement? Qui a pénétré dans la double rangée de sa denture?
Cine poate descoperi fața veșmântului său, sau cine poate veni la el cu frâul său dublu?
14 Qui a ouvert les battants de sa gueule? La terreur habite autour de ses dents.
Cine poate deschide ușile feței lui? Dinții lui sunt grozavi de jur împrejur.
15 Imposantes sont les lignes d’écailles qui lui servent de boucliers et pressées comme un sceau qui adhère fortement.
Solzii îi sunt mândria, închiși împreună asemenea unui sigiliu strâns.
16 Elles se touchent de près, l’air ne pénètre pas entre elles.
Atât de aproape unul de celălalt, încât aerul nu poate intra printre ei.
17 L’Une est serrée contre l’autre; elles tiennent ensemble sans aucun interstice.
Ei sunt alăturați, strâns unul de celălalt, se lipesc împreună, încât nu pot fi separați.
18 Ses éternuements font jaillir la lumière, ses yeux sont comme les paupières de l’aurore.
Prin strănuturile lui o lumină strălucește și ochii lui sunt asemenea pleoapelor dimineții.
19 De sa bouche partent des flammes, s’échappent des étincelles de feu.
Din gura lui ies lămpi arzătoare și scântei de foc sar afară.
20 De ses naseaux sort la fumée, comme d’une marmite bouillante chauffée aux roseaux.
Din nările lui iese fum, ca dintr-o oală sau căldare ce fierbe.
21 Son haleine allume les charbons, de sa gueule sort une flamme.
Suflarea lui aprinde cărbuni și o flacără iese din gura lui.
22 Dans son cou la force réside, devant lui bondit la terreur.
În gâtul lui rămâne tărie și întristarea se preface în bucurie înaintea lui.
23 Les fanons de sa chair sont adhérents, soudés sur lui sans ballotter.
Straturile cărnii sale sunt alipite împreună, ele sunt ferme în ele însele; nu pot fi mișcate.
24 Son cœur est massif comme une pierre, solide comme la meule de dessous.
Inima lui este la fel de fermă ca o piatră; da, așa de tare ca o bucată din piatra de jos a morii.
25 Quand il se dresse, les plus vaillants tremblent et se dérobent sous le coup de l’épouvante.
Când se ridică, cei puternici se tem, ei se purifică din cauza distrugerii.
26 L’Attaque-t-on avec l’épée, elle n’a point de prise sur lui, pas plus que lance, javelot ou cuirasse.
Sabia celui ce îl lovește nu ține, nici sulița, nici lancea, nici tunica de zale.
27 Pour lui, le fer est comme de la paille, l’airain comme du bois pourri.
El consideră fierul ca paiul și arama ca lemnul putred.
28 Le fils de l’arc ne le met pas en fuite, les pierres de la fronde se changent pour lui en chaume.
Săgeata nu îl pune pe fugă; pietrele de praștie sunt prefăcute de el în miriște.
29 Comme du chaume aussi lui paraît la massue, il se rit du sifflement des dards.
Lăncile sunt socotite ca miriște, el râde la scuturarea suliței.
30 Son ventre est garni de tessons pointus, il promène comme une herse sur le limon.
Pietre ascuțite sunt sub el; el împrăștie lucruri ascuțite peste mlaștină.
31 Il fait bouillonner les profondeurs comme une chaudière; il rend la mer semblable à un bassin d’onguents.
El face adâncul să fiarbă ca o oală; el face marea asemenea unui vas de unsoare.
32 Le sillage qu’il laisse derrière lui est lumineux: on dirait que les vagues ont la blancheur de la vieillesse.
El face după el să strălucească o cărare; cineva ar gândi că adâncul este cărunt.
33 Il n’a pas son pareil sur la terre, lui qui est fait pour ne rien craindre.
Pe pământ nu este nimic asemenea lui, făcut să nu aibă frică.
34 Il regarde avec dédain tout ce qui est élevé: il est le roi de tous les fauves altiers.
El privește toate lucrurile înalte; este împărat peste toți copiii mândriei.
