1 Samuel 5

1 Les Philistins, s’étant emparés de l’arche de Dieu, la transportèrent d’Eben-Ezer à Azot.

Și filistenii au luat chivotul lui Dumnezeu și l-au adus de la Eben-Ezer la Asdod.

2 Les Philistins prirent l’arche de Dieu, la firent entrer dans la maison de Dagon, et la placèrent auprès de Dagon.

După ce filistenii au luat chivotul lui Dumnezeu, l-au adus în casa lui Dagon și l-au pus lângă Dagon.

3 Le lendemain, les Azotiens se levèrent de bon matin, et voici que Dagon était étendu la face contre terre devant l’arche de Yahweh. Ils prirent Dagon et le remirent à sa place.

Și când cei din Asdod s-au sculat devreme a doua zi, iată, Dagon era căzut cu fața la pământ înaintea chivotului DOMNULUI. Și l-au luat pe Dagon și l-au pus din nou la locul său.

4 Le jour suivant, ils se levèrent de bon matin et voici que Dagon était encore étendu la face contre terre devant l’arche de Yahweh; la tête de Dagon et ses deux mains détachées gisaient sur le seuil,

Și când s-au sculat devreme a doua zi, iată, Dagon era căzut cu fața la pământ înaintea chivotului DOMNULUI; și capul lui Dagon și amândouă palmele mâinilor sale erau tăiate pe prag; numai trunchiul lui Dagon îi rămăsese.

5 et il ne lui restait que le tronc en forme de poisson. C’est pourquoi les prêtres de Dagon et tous ceux qui entrent dans la maison de Dagon à Azot ne posent pas le pied sur le seuil de Dagon, jusqu’à ce jour.

De aceea, nici preoții lui Dagon sau oricine intră în casa lui Dagon, nu calcă pe pragul lui Dagon în Asdod până în această zi.

6 La main de Yahweh, s’appesantit sur les Azotiens et les désola; il les frappa de tumeurs, à Azot et dans son territoire.

Iar mâna DOMNULUI a fost grea asupra celor din Asdod și i-a nimicit și i-a lovit cu tumori, Asdodul și ținuturile sale.

7 Voyant ce qui arrivait, les Azotiens dirent: « Que l’arche du Dieu d’Israël ne reste pas chez nous, car il appesantit sa main sur nous et sur Dagon, notre dieu.

Și când oamenii din Asdod au văzut că este așa, au spus: Să nu rămână chivotul Dumnezeului lui Israel la noi, pentru că mâna sa este grea asupra noastră și asupra dumnezeului nostru, Dagon.

8 Et ils convoquèrent chez eux par des envoyés tous les princes des Philistins, et ils dirent: « Que ferons-nous de l’arche du Dieu d’Israël? » Les princes répondirent: « Que l’on transporte à Geth l’arche du Dieu d’Israël! » Et l’on y transporta l’arche du Dieu d’Israël.

De aceea au trimis și au adunat pe toți domnii filistenilor la ei și au spus: Ce să facem cu chivotul Dumnezeului lui Israel? Iar ei au răspuns: Să fie dus chivotul Dumnezeului lui Israel până în Gat. Și au dus chivotul Dumnezeului lui Israel într-acolo.

9 Mais, dès qu’on l’eut transportée, la main de Yahweh fut sur la ville, et il y eut une très grande épouvante; il frappa les gens de la ville, depuis le petit jusqu’au grand, et il leur poussa des tumeurs.

Și așa a fost, după ce l-au dus acolo, că mâna DOMNULUI a fost împotriva cetății cu o foarte mare nimicire; și a lovit pe oamenii cetății, deopotrivă mici și mari și aveau tumori în părțile lor intime.

10 Alors ils envoyèrent l’arche de Dieu à Accaron. Lorsque l’arche de Dieu entra dans Accaron, les Accaronites poussèrent des cris, en disant: « On a transporté chez nous l’arche du Dieu d’Israël, pour nous faire mourir, nous et notre peuple. »

De aceea au trimis chivotul lui Dumnezeu la Ecron. Și s-a întâmplat, cum a venit chivotul lui Dumnezeu la Ecron, că ecroniții au strigat, spunând: Au adus la noi chivotul Dumnezeului lui Israel, ca să ne ucidă pe noi și pe poporul nostru.

11 Et ils convoquèrent par des envoyés tous les princes des Philistins, et ils dirent: « Renvoyez l’arche du Dieu d’Israël; qu’elle retourne en son lieu, afin qu’elle ne nous fasse pas mourir, nous et notre peuple. »

Astfel că au trimis și au adunat pe toți domnii filistenilor și au spus: Trimiteți chivotul Dumnezeului lui Israel și să meargă din nou la locul său, ca să nu ne ucidă, pe noi și pe poporul nostru, pentru că era o nimicire de moarte în toată cetatea; mâna lui Dumnezeu era foarte grea acolo.

12 Car il y avait dans toute la ville une frayeur mortelle, et la main de Dieu s’y appesantissait fortement. Les gens qui ne mourraient pas étaient frappés de tumeurs, et les cris de détresse de la ville montaient jusqu’au ciel.

Și oamenii care nu mureau erau loviți cu tumori; și strigătul cetății se înălța până la cer.