< 1 Samuel 16 >
1 Yahweh dit à Samuel: « Jusques à quand pleureras-tu sur Saül, alors que je l’ai rejeté, afin qu’il ne règne plus sur Israël? Remplis ta corne d’huile et va; je t’envoie chez Isaï de Béthléem, car j’ai vu parmi ses fils le roi que je veux. »
Hina Gode da Sa: miuelema amane sia: i, “Di da habowali seda Solo ea hou dawa: beba: le da: i dione fofaginanoma: bela: ? E da Isala: ili dunu ilima hina bagade bu mae esaloma: ne, Na da ea logo hedofai dagoi. Be wali di olife susuligi lale, Bedeleheme moilaiga dunu ea dio amo Yesi ea diasuga masa. Bai Na da egefe afae Isala: ili hina bagade hamoma: ne ilegei dagoi.
2 Samuel dit: « Comment irais-je? Saül l’apprendra, et il me tuera. » Et Yahweh dit: « Tu prendras avec toi une génisse, et tu diras: C’est pour offrir un sacrifice à Yahweh que je suis venu.
Sa: miuele da amane sia: i, “Na da agoane habodane hamoma: bela: ? Solo da amo nabasea, ea da na fane legemu!” Hina Gode da bu adole i, “Di da bulamagau mano gaguli asili, amo Hina Godema gobele salimusa: misi sia: ma.
3 Tu inviteras Isaï au sacrifice, et je te ferai connaître ce que tu auras à faire, et tu oindras pour moi celui que je te désignerai. »
Amo gobele salabe amoga Yesi misa: ne sia: ne, amola Na da dima agoane hamoma: ya adomu. Di da dunu Na dima adomu, amo hina bagade hamoma: ne susuligi sogagala: le ilegema!”
4 Samuel fit ce que Yahweh avait dit, et il se rendit à Bethléem. Les anciens de la ville vinrent inquiets au-devant de lui et dirent: « Ton arrivée est-elle pour la paix? »
Sa: miuele da Hina Gode Ea adoi defele hamoi. E da Bedeleheme moilaiga asili, moilai ouligisu dunu da beda: ga yagugusa ema misini, amane adole ba: i, “Ba: la: lusu! Di da olofomusa: sofe misibala: ?”
5 Il répondit: « Pour la paix! Je viens pour offrir un sacrifice à Yahweh. Sanctifiez-vous et venez avec moi au sacrifice. » Et il sanctifia Isaï et ses fils et les invita au sacrifice.
“Ma!” e da adole i. “Na da Hina Godema gobele salimusa: misi. Dilia ledo dodofelalu, nini masunu.” Amola Yesi amola egefe ilia ledo dodofelalu, amo gobele salabe amoga misa: ne sia: i.
6 Lorsqu’ils furent entrés, Samuel aperçut Eliab et dit: « Certainement l’oint de Yahweh est devant lui. »
Ilia da doaga: beba: le, Sa: miuele da Yesi egefe Ilaia: be ba: i. Hisu amane sia: i, “Amo dunu da Hina Gode ba: ma: ne lela. Dafawane ewane Hina Gode da ilegei dagoi.”
7 Et Yahweh dit à Samuel: « Ne prends pas garde à sa figure et à la hauteur de sa taille, car je l’ai écarté. Il ne s’agit pas de ce que l’homme voit; l’homme regarde le visage, mais Yahweh regarde le cœur. »
Be Hina Gode da ema amane sia: i, “E goi sedade amola ayeligi noga: i ba: sa amo mae dawa: ma. Na da amo dunu hame ilegei. Bai Na da dunu ilia asigi dawa: suga ilegebe agoane, hame ilegesa. Osobo bagade dunu da dabuagado hou, amo ba: lu ilegesa. Be Na da dunu ea dogo ganodini ba: lu, ilegesa.”
8 Isaï appela Abinadab et le fit passer devant Samuel; et Samuel dit: « Ce n’est pas encore celui-ci que Yahweh a choisi. »
Amalalu, Yesi da egefe eno Abinada: be wele sia: ne, amo Sa: miuelema oule misi. Be Sa: miuele da amane sia: i, “Go hame! Hina Gode da goma hame ilegei.”
9 Isaï fit passer Samma; et Samuel dit: « Ce n’est pas encore celui-ci que Yahweh a choisi. »
Amalalu, Yesi da egefe eno amo Siama oule misi. Be Sa: miuele da amane sia: i, “Hame! Hina Gode da goma amolawane hame ilegei.”
10 Isaï fit passer ses sept fils devant Samuel; et Samuel dit à Isaï: « Yahweh n’a choisi aucun de ceux-ci. »
Amanemusu hamonana, Yesi da egefe fesuale amo huluane Sa: miuelema oule misi. Amola Sa: miuele da ema amane sia: i, “Hina Gode da golalima afae hame ilegei.”
11 Alors Samuel dit à Isaï: « Sont-ce là tous les jeunes gens? » Il répondit: « Il y a encore le plus jeune, et voilà qu’il fait paître les brebis. » Samuel dit à Isaï: « Envoie-le chercher, car nous ne nous mettrons point à table qu’il ne soit venu ici. »
Amalalu, e da Yesima adole ba: i, “Di da mano eno ganabela: ?” Yesi da bu adole i, “Na da mano afae ufidafa gala. Be e da eno sogega sibi ouligilala.” Sa: miuele da amane sia: i, “E goeguda: misa: ne sia: ma. E da goeguda: doaga: sea fawane, ninia da Godema gobele salasu imunu.”
12 Isaï l’envoya chercher. Or il était blond, avec de beaux yeux et une belle figure. Yahweh dit: « Lève-toi, oins-le, car c’est lui! »
Amaiba: le, Yesi da amo mano lala misa: ne sia: si. Amo goi da manebe ba: loba, e da goi ayeligi da: da: loi amola ela: menesi goi ba: i, amola ea si da nenemeginisi ba: i. Hina Gode da Sa: miuelema amane sia: i, “Goefa galu! Ema ilegelesima!”
13 Samuel, ayant pris la corne d’huile, l’oignit au milieu de ses frères, et l’Esprit de Yahweh fondit sur David à partir de ce jour et dans la suite. Samuel se leva et s’en alla à Ramatha.
Sa: miuele da olife susuligi lale, Da: ibidi yolalali ilia midadi amo Da: ibidima unasi. Amo galuwane, Hina Gode Ea A: silibu da Da: ibidi ea da: iga aligila sa: ili, amola ela gilisi amo esoha amola amoinini amoga esalusu. Amalu, Sa: miuele da La: imaga buhagi.
14 L’Esprit de Yahweh se retira de Saül, et un mauvais esprit venu de Yahweh fondit sur lui.
Hina Gode Ea A: silibu Hadigidafa da Solo yolesili amola Hina Gode da wadela: i a: silibu Soloma asunasi. Amoga se nababeba: le, Solo da bagadewane gagaba: gilalu.
15 Les serviteurs de Saül lui dirent: « Voici qu’un mauvais esprit de Dieu fond sur toi.
Solo ea hawa: hamosu dunu da ema amane sia: i, “Ninia dawa: , Hina Gode da wadela: i a: silibu dima asunasi, amola amoga di da se nabane gagaba: gilalu.
16 Que notre seigneur parle; tes serviteurs sont devant toi, ils chercheront un homme sachant jouer de la harpe, et, quand le mauvais esprit venu de Dieu sera sur toi, il jouera de sa main, et tu seras soulagé. »
Amaiba: le, hina! Dia da ninima sia: sea, ninia da sani baidama dusu dawa: dunu hogomu. Amasea, wadela: i a: silibu da dima masea, amo dunu da sani baidama dunigala: mu, amasea di da bu noga: mu.”
17 Saül répondit à ses serviteurs: « Trouvez-moi donc un homme habile à jouer, et amenez-le-moi. »
Solo da amane sia: i, “Defea! Dunu amo da sani baidama noga: le dubi hogole, nama oule misa.”
18 L’un des serviteurs, prenant la parole, dit: « J’ai vu un fils d’Isaï de Bethléem, qui sait jouer; il est fort et vaillant guerrier, parlant bien; c’est un homme de belle figure, et Yahweh est sur lui. »
Solo ea hawa: hamosu dunu afae da amane sia: i “Bedeleheme moilaiga Yesi egefe afae da sani baidama dusu bagade dawa: E da gasa bagade amola ayeligi dunu. E da dadi gagui dunu noga: i amola sia: sia: mu defele esala. Hina Gode da ela esala.”
19 Saül envoya des messagers à Isaï, pour lui dire: « Envoie-moi David, ton fils, qui est avec les brebis. »
Amaiba: le, Solo da Yesima sia: agoane sia: na masa: ne dunu asunasi, “Yesi! Dia mano Da: ibidi amo sibi ouligilalebe, go nama misa: ne asunasima.”
20 Isaï prit un âne, avec du pain, une outre de vin et un chevreau, et les envoya à Saül par David, son fils.
Yesi da Da: ibidima goudi mano afae amola dougi afae (amo da: iya agi gobei lidili legele) amola waini hano bulamagau gadofo dabaga sali afae amo huluane iasisili, Soloma masa: ne, asunasi.
21 Arrivé chez Saül, David se tint devant lui; et Saül le prit en affection, et il devint son écuyer.
Da: ibidi da Soloma misini doaga: le, ea hawa: hamosu amo hamonanu. Solo da Da: ibidima bagadewane dogolegei. E da Da: ibidi amo ea gegesu liligi gaguli ahoasu dunu hamoma: ne ilegei.
22 Et Saül envoya dire à Isaï: « Que David, je te prie, reste devant moi, car il a trouvé grâce à mes yeux. »
Amalalu, Solo da Yesima sia: amane sia: si, “Na da Da: ibidima dogolegei. E da na hawa: hamosu ganodini esaloma: ma.”
23 Lorsque l’esprit venu de Dieu était sur Saül, David prenait la harpe et jouait de sa main, et Saül se calmait et se trouvait bien, et le mauvais esprit se retirait de lui.
Amogainini, Gode Ea da wadela: i a: silibu amo Soloma asunasi, amo mabe ba: loba, Da: ibidi da ea sani baidama lale, dusu. Amalalu, wadela: i a: silibu da Solo yolesili, e da bu noga: le, amola defea hamosu.