< Psaumes 139 >
1 Au maître de chant. Psaume de David. Yahweh, tu me sondes et tu me connais,
Mai marelui muzician, un psalm al lui David. DOAMNE, tu m-ai cercetat și m-ai cunoscut.
2 tu sais quand je suis assis ou levé, tu découvres ma pensée de loin.
Tu știi când mă așez și când mă ridic, de departe îmi pricepi gândul.
3 Tu m’observes quand je suis en marche ou couché, et toutes mes voies te sont familières.
Îmi cercetezi cărarea și culcarea și cunoști toate căile mele.
4 La parole n’est pas encore sur ma langue, que déjà, Yahweh, tu la connais entièrement.
Căci încă nu este cuvânt pe limba mea, dar, iată, DOAMNE, tu îl cunoști în întregime.
5 En avant et en arrière tu m’entoures, et tu mets ta main sur moi:
Tu m-ai înconjurat pe dinapoi și pe dinainte și ți-ai pus mâna peste mine.
6 Science trop merveilleuse pour moi, elle est trop élevée pour que j’y puisse atteindre!
O astfel de cunoaștere este prea minunată pentru mine; este înaltă, nu pot ajunge până la ea.
7 Où aller loin de ton esprit, où fuir loin de ta face?
Unde să mă duc de la duhul tău? Sau unde să fug de la prezența ta?
8 Si je monte aux cieux, tu y es; si je me couche dans le schéol, te voilà! (Sheol )
Dacă mă urc în cer, tu ești acolo; dacă îmi fac patul în iad, iată, tu ești acolo. (Sheol )
9 Si je prends les ailes de l’aurore, et que j’aille habiter aux confins de la mer,
Dacă iau aripile zorilor să locuiesc la marginile cele mai îndepărtate ale mării,
10 là encore ta main me conduira, et ta droite me saisira.
Chiar și acolo mâna ta mă va conduce și dreapta ta mă va susține.
11 Et je dis: Au moins les ténèbres me couvriront, et la nuit sera la seule lumière qui m’entoure!...
Dacă spun: Negreșit întunericul mă va acoperi, atunci noaptea va fi lumină în jurul meu.
12 Les ténèbres mêmes n’ont pas pour toi d’obscurité; pour toi la nuit brille comme le jour, et les ténèbres comme la lumière.
Da, întunericul nu se ascunde de tine; și noaptea strălucește ca ziua; întunericul și lumina sunt amândouă la fel pentru tine.
13 C’est toi qui as formé mes reins, et qui m’as tissé dans le sein de ma mère.
Fiindcă mi-ai întocmit rărunchii; tu m-ai acoperit în pântecele mamei mele.
14 Je te loue d’avoir fait de moi une créature si merveilleuse; tes œuvres sont admirables, et mon âme se plaît à le reconnaître.
Te voi lăuda, pentru că m-ai făcut în mod înfricoșător și admirabil; minunate sunt lucrările tale; și sufletul meu o știe foarte bine.
15 Ma substance n’était pas cachée devant toi, lorsque j’étais formé dans le secret, tissé avec art dans les profondeurs de la terre.
Oasele mele nu au fost ascunse de tine, când am fost făcut în tăinicie și țesut ca o broderie în părțile cele mai de jos ale pământului.
16 Je n’étais qu’un germe informe, et tes yeux me voyaient, et sur ton livre étaient tous inscrits les jours qui m’étaient destinés, avant qu’aucun d’eux fût encore.
Ochii tăi m-au văzut când nu eram decât un făt neformat; și în cartea ta au fost scrise toate membrele mele, care continuu au fost modelate, când încă niciunul dintre ele nu era.
17 O Dieu, que tes pensées me semblent ravissantes! Que le nombre en est grand!
Cât de prețioase îmi sunt gândurile tale, Dumnezeule! Cât de mare este numărul lor!
18 Si je compte, elles surpassent en nombre les grains de sable: je m’éveille, et je suis encore avec toi!
Dacă le-aș număra, ele sunt mai multe la număr decât nisipul; când mă trezesc, sunt tot cu tine.
19 O Dieu, ne feras-tu pas périr le méchant? Hommes de sang, éloignez-vous de moi!
Da, vei ucide pe cel stricat, Dumnezeule; de aceea plecați de la mine, oamenilor sângeroși.
20 Ils parlent de toi d’une manière criminelle, ils prennent ton nom en vain, eux, tes ennemis!
Pentru că ei vorbesc stricat împotriva ta și dușmanii tăi iau numele tău în deșert.
21 Ne dois-je pas, Yahweh, haïr ceux qui te haïssent, avoir en horreur ceux qui s’élèvent contre toi?
Nu îi urăsc eu, DOAMNE, pe cei ce te urăsc? Și nu mă mâhnesc pe cei ce se ridică împotriva ta?
22 Oui, je les hais d’une haine complète, ils sont pour moi des ennemis.
Îi urăsc cu o ură desăvârșită, îi socotesc dușmanii mei.
23 Sonde-moi, ô Dieu, et connais mon cœur; éprouve-moi, et connais mes pensées.
Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima; încearcă-mă și cunoaște-mi gândurile;
24 Regarde si je suis sur une voie funeste, et conduis-moi dans la voie éternelle.
Și vezi dacă este vreo cale stricată în mine și condu-mă pe calea veșnică.