Proverbes 5
1 Mon fils, sois attentif à ma sagesse, et prête l’oreille à mon intelligence,
Fiul meu, dă atenție la înțelepciunea mea și apleacă-ți urechea la înțelegerea mea,
2 afin que tu conserves la réflexion, et que tes lèvres gardent la science.
Ca să iei aminte la discernere și ca buzele tale să păzească cunoașterea.
3 Car les lèvres de l’étrangère distillent le miel, et son palais est plus doux que l’huile.
Fiindcă buzele femeii străine picură ca fagurele și gura ei este mai alunecoasă decât untdelemnul;
4 Mais à la fin elle est amère comme l’absinthe, aiguë comme un glaive à deux tranchants.
Dar sfârșitul ei este amar ca pelinul, ascuțit ca o sabie cu două tăișuri.
Picioarele ei merg jos la moarte, pașii ei apucă spre iad. (Sheol h7585)
6 Elle ne considère pas le chemin de la vie, ses pas s’en vont incertains elle ne sait où.
Ca nu cumva să cumpănești cărarea vieții, căile ei sunt schimbătoare, ca să nu le poți cunoaște.
7 Et maintenant, mes fils, écoutez-moi, et ne vous écartez pas des paroles de ma bouche.
De aceea ascultați-mă acum copiilor și nu vă depărtați de cuvintele gurii mele!
8 Eloigne d’auprès d’elle ton chemin, ne t’approche pas de la porte de sa maison,
Mută-ți calea departe de ea și nu te apropia de ușa casei ei,
9 de peur que tu ne livres à d’autres la fleur de ta jeunesse, et tes années au tyran cruel;
Ca nu cumva să dai onoarea ta altora și anii tăi celui crud,
10 de peur que des étrangers ne se rassasient de tes biens, et que le fruit de ton travail ne passe dans la maison d’autrui;
Ca nu cumva să fie îndestulați străinii cu bogăția ta și ostenelile tale să fie în casa unui străin,
11 de peur que tu ne gémisses à la fin, quand ta chair et ton corps seront consumés,
Și la urmă să jelești, când carnea ta și trupul tău sunt mistuite,
12 et que tu ne dises: Comment donc ai-je pu haïr la correction, et comment mon cœur a-t-il dédaigné la réprimande?
Și să spui: Cum de am urât instruirea și inima mea a disprețuit mustrarea;
13 Comment ai-je pu ne pas écouter la voix de mes maîtres, ne pas prêter l’oreille à ceux qui m’instruisaient?
Și nu am ascultat de vocea învățătorilor mei, nici nu mi-am aplecat urechea la cei ce m-au instruit!
14 J’ai failli en venir au comble du malheur, au milieu du peuple et de l’assemblée.
Am fost aproape în fiecare rău în mijlocul mulțimii și al adunării.
15 Bois l’eau de ta citerne, les ruisseaux qui sortent de ton puits.
Bea apă din propriul tău izvor și ape curgătoare din propria ta fântână.
16 Que tes sources se répandent au dehors, que tes ruisseaux coulent sur les places publiques!
Izvoarele tale să se reverse departe și râuri de ape să fie pe străzi.
17 Qu’ils soient pour toi seul, et non pour des étrangers avec toi!
Să fie numai ale tale și nu ale străinilor care sunt cu tine.
18 Que ta source soit bénie, et mets ta joie dans la femme de ta jeunesse.
Fântâna ta să fie binecuvântată; și bucură-te cu soția tinereții tale.
19 Biche charmante, gracieuse gazelle, — que ses charmes t’enivrent en tout temps, sois toujours épris de son amour!
Ca cerboaica drăgăstoasă să fie ea și o căprioară plăcută; să te sature tot timpul sânii ei; și fii întotdeauna îmbătat de dragostea ei.
20 Pourquoi, mon fils, t’éprendrais-tu d’une étrangère, et embrasserais-tu le sein d’une inconnue?
Și de ce ai dori tu, fiul meu, să fii îmbătat de o femeie străină și să îmbrățișezi sânul unei străine?
21 Car devant les yeux de Yahweh sont les voies de l’homme, il considère tous ses sentiers.
Căci căile omului sunt înaintea ochilor DOMNULUI și el cumpănește toate cărările lui.
22 Le méchant est pris dans ses propres iniquités, il est saisi par les liens de son péché.
Propriile lui nelegiuiri îl vor prinde pe cel stricat și va fi ținut cu funiile păcatelor sale.
23 Il mourra faute de correction, il sera trompé par l’excès de sa folie.
El va muri fără instruire și în măreția nechibzuinței sale se va rătăci.
