Marc 6
1 Étant parti de là, Jésus vint dans sa patrie, et ses disciples le suivirent.
Și a ieșit de acolo. A venit în țara lui și discipolii lui L-au urmat.
2 Quand le sabbat fut venu, il se mit à enseigner dans la synagogue; et beaucoup de ceux qui l’entendaient, frappés d’étonnement, disaient: « D’où celui-ci tient-il ces choses? Quelle est cette sagesse qui lui a été donnée, et comment de tels miracles s’opèrent-ils par ses mains?
Când a venit Sabatul, a început să învețe în sinagogă și mulți care îl auzeau erau uimiți și ziceau: “De unde are omul acesta aceste lucruri?” și: “Ce înțelepciune i-a fost dată acestui om, de se fac prin mâinile lui asemenea lucruri mărețe?
3 N’est-ce pas le charpentier, le fils de Marie, le frère de Jacques, de Joseph, de Jude et de Simon? Ses sœurs ne sont-elles pas ici parmi nous? » Et ils se scandalisaient de lui.
Nu cumva acesta este tâmplarul, fiul Mariei și fratele lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda și al lui Simon? Nu cumva surorile lui sunt aici cu noi?” Așa că s-au supărat pe el.
4 Jésus leur dit: « Un prophète n’est sans honneur que dans sa patrie, dans sa maison et dans sa famille. »
Isus le-a zis: “Un prooroc nu este lipsit de cinste decât în țara lui, între rudele lui și în casa lui.”
5 Et il ne put faire là aucun miracle, si ce n’est qu’il guérit quelques malades en leur imposant les mains.
Acolo nu a putut face nicio lucrare măreață, decât că și-a pus mâinile peste câțiva bolnavi și i-a vindecat.
6 Et il était surpris de leur incrédulité. Ensuite Jésus parcourut les villages d’alentour en enseignant.
El se mira din cauza necredinței lor. A mers prin sate și a învățat.
7 Alors il appela près de lui les Douze, et commença à les envoyer deux à deux, en leur donnant pouvoir sur les esprits impurs.
A chemat la Sine pe cei doisprezece și a început să-i trimită doi câte doi; și le-a dat putere asupra duhurilor necurate.
8 Il leur recommanda de ne rien prendre pour la route, qu’un bâton seulement, ni sac, ni pain, ni argent dans la ceinture;
Le-a poruncit să nu-și ia nimic pentru călătorie, în afară de un toiag, doar un toiag: nici pâine, nici portofel, nici bani în pungă,
9 mais d’être chaussés de sandales, et de ne pas mettre deux tuniques.
ci să poarte sandale și să nu-și pună două tunici.
10 Et il leur dit: « Partout où vous serez entrés dans une maison, demeurez-y jusqu’à ce que vous partiez de ce lieu.
El le-a spus: “Oriunde intrați într-o casă, rămâneți acolo până când veți pleca de acolo.
11 Et si quelque part on refuse de vous recevoir et de vous écouter, sortez de là, et secouez la poussière de dessous vos pieds en témoignage pour eux. »
Oricine nu vă va primi și nu vă va asculta, când plecați de acolo, scuturați praful de sub picioarele voastre ca mărturie împotriva lor. Cu siguranță, vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor de suportat pentru Sodoma și Gomora decât pentru acest oraș!”
12 Étant donc partis, ils prêchèrent la pénitence;
Ei au ieșit și propovăduiau oamenilor să se pocăiască.
13 ils chassaient beaucoup de démons, oignaient d’huile beaucoup de malades et les guérissaient.
Au scos mulți demoni, au uns cu untdelemn pe mulți bolnavi și i-au vindecat.
14 Or le roi Hérode entendit parler de Jésus, dont le nom était devenu célèbre, et il disait: « Jean-Baptiste est ressuscité: c’est pourquoi la puissance miraculeuse opère en lui. »
Regele Irod a auzit aceasta, căci numele lui devenise cunoscut, și a zis: “Ioan Botezătorul a înviat din morți și de aceea aceste puteri lucrează în el.”
15 Mais d’autres disaient: « C’est Élie »; et d’autres: « C’est un prophète, semblable à l’un des [anciens] prophètes. »
Alții însă spuneau: “El este Ilie”. Alții au spus: “Este un profet sau ca unul dintre profeți”.
16 Ce qu’Hérode ayant entendu, il dit: « C’est Jean, que j’ai fait décapiter, qui est ressuscité. »
Dar Irod, când a auzit acestea, a zis: “Acesta este Ioan, pe care l-am decapitat. A înviat din morți”.
17 Car c’était lui, Hérode, qui avait envoyé prendre Jean, et l’avait fait mettre en prison chargé de fers, à cause d’Hérodiade, femme de Philippe, son frère, qu’il avait épousée;
Căci însuși Irod trimisese să-l aresteze pe Ioan și-l legase în închisoare din cauza Irodiadei, soția fratelui său Filip, pentru că se căsătorise cu ea.
18 car Jean disait à Hérode: « Il ne t’est pas permis d’avoir la femme de ton frère. »
Căci Ioan îi spusese lui Irod: “Nu-ți este îngăduit să ai pe soția fratelui tău”.
19 Hérodiade lui était donc hostile, et voulait le faire périr; mais elle ne le pouvait pas.
Irodiada s-a pus împotriva lui și a vrut să-l ucidă, dar nu a putut,
20 Car Hérode, sachant que c’était un homme juste et saint, le vénérait et veillait sur sa vie; il faisait beaucoup de choses d’après ses conseils et l’écoutait volontiers.
pentru că Irod se temea de Ioan, știind că este un om drept și sfânt, și l-a păstrat în siguranță. Când îl auzea, făcea multe lucruri și îl asculta cu plăcere.
21 Enfin il se présenta une occasion favorable. Le jour anniversaire de sa naissance, Hérode donna un festin aux grands de sa cour, à ses officiers et aux principaux de la Galilée.
Atunci a venit o zi potrivită, când Irod, de ziua lui de naștere, a dat o cină pentru nobilii săi, pentru arhierei și pentru căpeteniile Galileii.
22 La fille d’Hérodiade étant entrée dans la salle, dansa, et plut tellement à Hérode et à ceux qui étaient à table avec lui, que le roi dit à la jeune fille: « Demande-moi ce que tu voudras, et je te le donnerai. »
Când însăși fiica Irodiadei a intrat și a dansat, a plăcut lui Irod și celor care stăteau cu el. Regele i-a spus tinerei: “Cere-mi tot ce vrei și îți voi da”.
23 Et il ajouta avec serment: « Quoi que ce soit que tu me demandes, je te le donnerai, jusqu’à la moitié de mon royaume. »
El i-a jurat: “Orice îmi vei cere, îți voi da, până la jumătate din regatul meu.”
24 Elle sortit et dit à sa mère: « Que demanderai-je? » Sa mère lui répondit: « La tête de Jean-Baptiste. »
Ea a ieșit și a zis mamei sale: “Ce să cer?” Ea a spus: “Capul lui Ioan Botezătorul”.
25 Revenant aussitôt avec empressement auprès du roi, la jeune fille lui fit cette demande: « Je veux que tu me donnes, à l’instant, sur un plat, la tête de Jean-Baptiste. »
Ea a venit îndată la rege și i-a zis: “Vreau să-mi dai acum capul lui Ioan Botezătorul pe un platou.”
26 Le roi fut contristé: [néanmoins], à cause de son serment et de ses convives, il ne voulut pas l’affliger d’un refus.
Împăratul a fost foarte mâhnit, dar, de dragul jurămintelor sale și al invitaților la masă, n-a vrut să o refuze.
27 Il envoya aussitôt un de ses gardes avec l’ordre d’apporter la tête de Jean sur un plat.
Imediat, regele a trimis un soldat din garda sa și a poruncit să aducă capul lui Ioan; acesta s-a dus și l-a decapitat în închisoare,
28 Le garde alla décapiter Jean dans la prison, et apporta sa tête sur un plat; il la donna à la jeune fille, et la jeune fille la donna à sa mère.
i-a adus capul pe un platou și l-a dat tinerei domnișoare, iar tânăra domnișoară l-a dat mamei sale.
29 Les disciples de Jean l’ayant appris, vinrent prendre son corps et le mirent dans un sépulcre.
Ucenicii Lui, auzind aceasta, au venit, au luat trupul Lui și l-au pus într-un mormânt.
30 De retour près de Jésus, les Apôtres lui rendirent compte de tout ce qu’ils avaient fait et de tout ce qu’ils avaient enseigné.
Apostolii s-au adunat la Isus și I-au povestit tot ce făcuseră și tot ce învățaseră.
31 Il leur dit: « Venez, vous autres, à l’écart, dans un lieu désert, et prenez un peu de repos. » Car il y avait tant de personnes qui allaient et venaient, que les Apôtres n’avaient pas même le temps de manger.
El le-a zis: “Veniți într-un loc pustiu și odihniți-vă puțin.” Căci erau mulți care veneau și plecau, și nu aveau timp liber nici măcar să mănânce.
32 Ils s’embarquèrent donc et se retirèrent à l’écart dans un lieu solitaire.
Ei s-au dus cu barca într-un loc pustiu, singuri.
33 On les vit partir, et beaucoup de gens ayant deviné [où ils allaient], de toutes les villes on accourut par terre en ce lieu, et on y arriva avant eux.
Văzându-i mergând, mulți l-au recunoscut și au alergat acolo pe jos din toate cetățile. Au ajuns înaintea lor și au venit împreună la el.
34 Lorsque Jésus débarqua, il vit une grande multitude, et il en eut compassion, parce qu’ils étaient comme des brebis sans berger, et il se mit à leur enseigner beaucoup de choses.
Isus a ieșit, a văzut o mulțime mare și i s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca niște oi fără păstor; și a început să-i învețe multe lucruri.
35 Comme l’heure était déjà avancée, ses disciples vinrent lui dirent: « Ce lieu est désert et déjà l’heure est avancée;
Când s-a făcut târziu, discipolii Lui au venit la El și i-au spus: “Locul acesta este pustiu și este târziu.
36 renvoie-les, afin qu’ils aillent dans les fermes et les villages des environs, pour s’acheter de quoi manger. »
Trimiteți-i afară, ca să meargă în ținutul și în satele din jur și să-și cumpere pâine, căci nu au ce mânca.”
37 Il leur répondit: « Donnez-leur vous-mêmes à manger. » Et ils lui dirent: « Irons-nous donc acheter pour deux cents deniers de pain, afin de leur donner à manger? »
Dar El le-a răspuns: “Dați-le voi ceva de mâncare.” L-au întrebat: “Să mergem să cumpărăm pâine în valoare de două sute de denari și să le dăm ceva de mâncare?”.
38 Il leur demanda: « Combien avez-vous de pains? Allez et voyez. » S’en étant instruits, ils lui dirent: « Cinq pains et deux poissons. »
El le-a zis: “Câte pâini aveți? Mergeți să vedeți.” Când au aflat, au spus: “Cinci și doi pești”.
39 Alors il leur commanda de les faire tous asseoir, par compagnies, sur l’herbe verte;
Și le-a poruncit să se așeze toți în grupuri pe iarba verde.
40 et ils s’assirent par groupes de cent et de cinquante.
Și s-au așezat în rânduri, cu sutele și cu cincizeci.
41 Jésus prit les cinq pains et les deux poissons, et, levant les yeux au ciel, il prononça la bénédiction. Puis il rompit les pains et les donna à ses disciples, pour qu’ils les distribuassent au peuple; il partagea aussi les deux poissons entre tous.
A luat cele cinci pâini și cei doi pești; și, privind spre cer, a binecuvântat și a frânt pâinile, pe care le-a dat ucenicilor Săi ca să le pună înaintea lor, iar cei doi pești i-a împărțit la toți.
42 Tous mangèrent et furent rassasiés,
Toți au mâncat și s-au săturat.
43 et l’on emporta douze corbeilles pleines de morceaux [de pain] et de ce qui restait des poissons.
Au luat douăsprezece coșuri pline cu bucățile frânte și cu peștii.
44 Or ceux qui avaient mangé étaient au nombre de cinq mille hommes.
Cei care au mâncat pâinile au fost cinci mii de oameni.
45 Aussitôt après, Jésus obligea ses disciples de monter dans la barque, et de passer avant lui de l’autre côté du lac, vers Bethsaïde, pendant que lui-même renverrait le peuple.
Și îndată a pus pe ucenicii Săi să se urce în corabie și să meargă mai departe, în cealaltă parte, la Betsaida, în timp ce El însuși a trimis mulțimea.
46 Et après qu’il en eut pris congé, il alla sur la montagne pour prier.
După ce și-a luat rămas bun de la ei, s-a urcat pe munte ca să se roage.
47 Le soir étant venu, la barque était au milieu de la mer, et Jésus était seul à terre.
Când s-a făcut seară, corabia era în mijlocul mării, iar el era singur pe uscat.
48 Voyant qu’ils avaient beaucoup de peine à ramer, (car le vent leur était contraire), vers la quatrième veille de la nuit, il alla vers eux, marchant sur la mer; et il voulait les dépasser.
Văzându-i chinuiți la vâslit, pentru că vântul le era potrivnic, pe la a patra strajă a nopții, a venit la ei, mergând pe mare; și ar fi vrut să treacă pe lângă ei,
49 Mais eux, le voyant marcher sur la mer, crurent que c’était un fantôme et poussèrent des cris.
dar ei, când l-au văzut mergând pe mare, au crezut că este o fantomă și au strigat;
50 Car ils le voyaient tous, et ils étaient bouleversés. Aussitôt il leur parla et leur dit: « Ayez confiance, c’est moi, ne craignez pas. »
pentru că toți l-au văzut și s-au tulburat. Dar el a vorbit imediat cu ei și le-a spus: “Înveseliți-vă! Eu sunt! Nu vă temeți!”.
51 Il monta ensuite auprès d’eux dans la barque, et le vent cessa; or leur étonnement était au comble et les mettait hors d’eux-mêmes;
S-a urcat cu ei în barcă, iar vântul a încetat, iar ei erau foarte mirați între ei și se minunau;
52 car ils n’avaient pas compris le miracle des pains, parce que leur cœur était aveuglé.
pentru că nu înțeleseseră ce se întâmplase cu pâinile, dar aveau inima împietrită.
53 Après avoir traversé le lac, ils vinrent au territoire de Génésareth et y abordèrent.
După ce au trecut dincolo, au ajuns la țărm, la Genesaret, și au acostat la țărm.
54 Quand ils furent sortis de la barque, les gens [du pays], ayant aussitôt reconnu Jésus,
După ce au ieșit din barcă, oamenii l-au recunoscut imediat,
55 parcoururent tous les environs, et l’on se mit à lui apporter les malades sur leurs grabats, partout où l’on apprenait qu’il était.
și au alergat în toată regiunea aceea și au început să-i aducă pe cei bolnavi pe saltelele lor acolo unde auziseră că se află.
56 En quelque lieu qu’il arrivât, dans les villages, dans les villes et dans les campagnes, on mettait les malades sur les places publiques, et on le priait de les laisser seulement toucher la houppe de son manteau; et tous ceux qui pouvaient le toucher étaient guéris.
Oriunde intra — în sate, în orașe sau la țară —, ei îi așezau pe bolnavi în piețe și îl rugau să atingă doar franjurii hainei lui; și toți cei care se atingeau de el se făceau bine.
