Job 23

1 Alors Job prit la parole et dit:

Atunci Iov a răspuns și a zis:

2 Oui, aujourd’hui ma plainte est amère, et pourtant ma main retient mes soupirs.

Chiar astăzi plângerea mea este amară; lovitura mea este mai grea decât geamătul meu.

3 Oh! Qui me donnera de savoir où le trouver, d’arriver jusqu’à son trône!

O, de aș ști unde să îl găsesc, să vin la scaunul său!

4 Je plaiderais ma cause devant lui, et je remplirais ma bouche d’arguments.

Mi-aș rândui cauza înaintea lui și mi-aș umple gura cu argumente.

5 Je saurais les raisons qu’il peut m’opposer, je verrais ce qu’il peut avoir à me dire.

Aș cunoaște cuvintele care mi le-ar răspunde și aș înțelege ceea ce mi-ar spune.

6 M’opposerait-il la grandeur de sa puissance? Ne jetterait-il pas au moins les yeux sur moi?

Va pleda el împotriva mea cu marea lui putere? Nu; ci ar pune tărie în mine.

7 Alors l’innocent discuterait avec lui, et je m’en irais absous pour toujours par mon juge.

Acolo cel drept s-ar contrazice cu el; astfel aș fi eliberat pentru totdeauna de judecătorul meu.

8 Mais si je vais à l’orient, il n’y est pas; à l’occident, je ne l’aperçois pas.

Iată, merg înainte, dar el nu este acolo; și înapoi, dar nu îl pot percepe;

9 Est-il occupé au septentrion, je ne le vois pas; se cache-t-il au midi, je ne puis le découvrir.

La stânga, unde el lucrează, dar nu îl văd; se ascunde la dreapta, ca să nu îl văd;

10 Cependant il connaît les sentiers où je marche; qu’il m’examine, je sortirai pur comme l’or.

Dar el cunoaște calea pe care o urmez; după ce mă va încerca, voi ieși ca aurul.

11 Mon pied a toujours foulé ses traces; je me suis tenu dans sa voie sans dévier.

Piciorul meu s-a ținut de pașii lui; am păstrat calea lui și nu m-am abătut.

12 Je ne me suis pas écarté des préceptes de ses lèvres; j’ai fait plier ma volonté aux paroles de sa bouche.

Nici nu am dat înapoi de la porunca buzelor lui; am stimat cuvintele gurii sale mai mult decât mâncarea necesară mie.

13 Mais il a une pensée: qui l’en fera revenir? Ce qu’il désire, il l’exécute.

Dar el ține de una și cine îl poate întoarce? Și ce dorește sufletul său, chiar aceea face.

14 Il accomplira donc ce qu’il a décrété à mon sujet, et de pareils desseins, il en a beaucoup.

Căci el împlinește lucrul care îmi este rânduit; și multe asemenea lucruri sunt cu el.

15 Voilà pourquoi je me trouble en sa présence; quand j’y pense, j’ai peur de lui.

De aceea sunt tulburat în prezența lui; când iau aminte, mă tem de el.

16 Dieu fait fondre mon cœur; le Tout-Puissant me remplit d’effroi.

Fiindcă Dumnezeu îmi înmoaie inima și cel Atotputernic mă tulbură;

17 Car ce ne sont pas les ténèbres qui me consument, ni l’obscurité dont ma face est voilée.

Pentru că nu am fost stârpit dinaintea întunericului, nici nu a ascuns întunericul de fața mea.