Job 15
1 Alors Eliphaz de Théman prit la parole et dit:
Atunci Elifaz temanitul a răspuns și a zis:
2 Le sage répond-il par une science vaine? Se gonfle-t-il la poitrine de vent?
Ar trebui să rostească un om înțelept cunoaștere deșartă și să își umple pântecele cu vântul de est?
3 Se défend-il par de futiles propos, par des discours qui ne servent à rien?
Ar trebui să apere el cu o vorbire nefolositoare, sau cu vorbiri cu care nu poate face nimic bun?
4 Toi, tu détruis même la crainte de Dieu, tu anéantis toute piété envers Dieu.
Da, tu lepezi teama și oprești rugăciunea dinaintea lui Dumnezeu.
5 Ta bouche révèle ton iniquité, et tu prends le langage les fourbes.
Căci gura ta îți rostește nelegiuirea și alegi limba celor vicleni.
6 Ce n’est pas moi, c’est ta bouche qui te condamne, ce sont tes lèvres qui déposent contre toi.
Propria ta gură te condamnă și nu eu; da, propriile tale buze aduc mărturie împotriva ta.
7 Es-tu né le premier des hommes? As-tu été enfanté avant les collines?
Ești tu primul om ce s-a născut? Sau ai fost făcut înaintea dealurilor?
8 As-tu assisté au conseil de Dieu? As-tu dérobé pour toi seul la sagesse?
Ai auzit tu taina lui Dumnezeu? Și oprești tu înțelepciunea pentru tine?
9 Que sais-tu, que nous ne sachions? Qu’as-tu appris, qui ne nous soit familier?
Ce cunoști tu, ce noi nu cunoaștem? Ce înțelegi tu, ce nu este în noi?
10 Nous avons aussi parmi nous des cheveux blancs, des vieillards plus riches de jours que ton père.
Cu noi sunt deopotrivă cei cărunți și cei foarte bătrâni, mult mai bătrâni decât tatăl tău.
11 Tiens-tu pour peu de chose les consolations de Dieu et les douces paroles que nous t’adressons?
Sunt mângâierile lui Dumnezeu mici pentru tine? Este vreo taină pentru tine?
12 Où ton cœur t’emporte-t-il, et que signifie ce roulement de tes yeux?
De ce te poartă departe inima ta? Și spre ce clipesc ochii tăi,
13 Quoi! C’est contre Dieu que tu tournes ta colère, et que de ta bouche tu fais sortir de tels discours?
De îți întorci duhul împotriva lui Dumnezeu și lași astfel de vorbe să iasă din gura ta?
14 Qu’est-ce que l’homme, pour qu’il soit pur, le fils de la femme, pour qu’il soit juste?
Ce este omul ca să fie curat? Și cel născut din femeie, ca să fie drept?
15 Voici que Dieu ne se fie pas même à ses saints, et les cieux ne sont pas purs devant lui:
Iată, el nu își pune încrederea în sfinții săi; da, cerurile nu sunt curate în ochii săi.
16 combien moins cet être abominable et pervers, l’homme qui boit l’iniquité comme l’eau!
Cu cât mai scârbos și murdar este omul care bea nelegiuirea ca apa?
17 Je vais t’instruire, écoute-moi; je raconterai ce que j’ai vu,
Îți voi arăta, ascultă-mă; și ceea ce am văzut voi vesti.
18 ce que les sages enseignent, — ils ne le cachent pas, l’ayant appris de leurs pères;
Ceea ce înțelepții au istorisit de la părinții lor și nu au ascuns;
19 à eux seuls avait été donné le pays, et parmi eux jamais ne passa l’étranger. —
Cărora lor singuri pământul le-a fost dat și niciun străin nu a trecut printre ei.
20 « Le méchant, durant tous ses jours, est rongé par l’angoisse; un petit nombre d’années sont réservées à l’oppresseur.
Cel stricat se tăvălește în durere toate zilele sale și numărul anilor este ascuns opresorului.
21 Des bruits effrayants retentissent à ses oreilles; au sein de la paix, le dévastateur fond sur lui.
Un zgomot înspăimântător este în urechile lui, în prosperitate distrugătorul va veni peste el.
22 Il n’espère pas échapper aux ténèbres, il sent qu’il est guetté pour le glaive.
El nu crede că se va reîntoarce din întuneric și este așteptat de sabie.
23 Il erre pour chercher son pain; il sait que le jour des ténèbres est prêt, à ses côtés.
El rătăcește departe pentru pâine, spunând: Unde este? El știe că ziua întunericului este gata la îndemâna lui.
24 La détresse et l’angoisse tombent sur lui; elles l’assaillent comme un roi armé pour le combat.
Necaz și chin îl vor înspăimânta; îl vor învinge ca un împărat gata de bătălie.
25 Car il a levé sa main contre Dieu, il a bravé le Tout-Puissant,
Căci își întinde mâna împotriva lui Dumnezeu și se întărește împotriva celui Atotputernic.
26 il a couru sur lui le cou raide, sous le dos épais de ses boucliers.
El aleargă peste el, chiar pe gâtul lui, peste întăriturile groase ale scuturilor lui;
27 Il avait le visage couvert de graisse, et les flancs chargés d’embonpoint.
Deoarece își acoperă fața cu grăsimea lui și face cute de grăsime pe coapsele lui.
28 Il occupait des villes qui ne sont plus, des maisons qui n’ont plus d’habitants, vouées à devenir des monceaux de pierre.
Și locuiește în cetăți pustii și în case pe care nimeni nu le locuiește, care sunt gata să devină mormane [de pietre].
29 Il ne s’enrichira plus, sa fortune ne tiendra pas, ses possessions ne s’étendront plus sur la terre.
El nu va fi bogat, nici averea sa nu va rămâne, nici nu va prelungi desăvârșirea ei pe pământ.
30 Il n’échappera pas aux ténèbres; la flamme desséchera ses rejetons, et il sera emporté par le souffle de la bouche de Dieu.
Nu se va depărta de întuneric; flacăra va usca ramurile sale și prin răsuflarea gurii sale se va duce el.
31 Qu’il n’espère rien du mensonge, il y sera pris; le mensonge sera sa récompense.
Să nu se încreadă cel înșelat în deșertăciune, fiindcă deșertăciunea va fi recompensa lui.
32 Elle arrivera avant que ses jours soient pleins, et son rameau ne verdira plus.
Ea se va împlini înaintea timpului său și ramura lui nu va fi verde.
33 Il secouera, comme la vigne, son fruit à peine éclos; il laissera tomber sa fleur, comme l’olivier.
Își va scutura strugurele necopt precum vița și își va lepăda floarea precum măslinul.
34 Car la maison de l’impie est stérile, et le feu dévore la tente du juge corrompu.
Căci adunarea fățarnicilor va fi pustiită și focul va mistui corturile mituirii.
35 Il a conçu le mal, et il enfante le malheur, dans son sein mûrit un fruit de déception. »
Ei concep ticăloșie și aduc deșertăciune și pântecele lor pregătește înșelăciune.
