Job 39
1 « Connaissez-vous le moment où les chèvres de montagne mettent bas? Tu regardes quand la biche porte des faons?
Cunoști timpul când nasc caprele sălbatice de stâncă? Sau poți însemna când fată căprioarele?
2 Pouvez-vous compter les mois qu'ils remplissent? Ou connaissez-vous l'heure à laquelle elles accouchent?
Poți număra lunile împlinite de ele, sau știi timpul când ele nasc?
3 Ils se courbent. Ils portent leurs petits. Ils mettent fin à leurs douleurs d'accouchement.
Ele se apleacă, își nasc puii, își leapădă întristările.
4 Leurs petits deviennent forts. Ils grandissent en plein air. Ils sortent, et ne reviennent plus.
Puii lor arată bine, cresc cu grâne; pleacă și nu se mai întorc la ele.
5 « Qui a libéré l'âne sauvage? Ou qui a détaché les liens de l'âne véloce,
Cine a trimis liber măgarul sălbatic, sau cine a dezlegat legăturile măgarului sălbatic?
6 dont j'ai fait du désert la demeure, et la terre salée sa demeure?
Căruia i-am făcut pustia casă și ținutul sterp locuințele lui.
7 Il se moque du tumulte de la ville, Il n'entend pas non plus les cris du conducteur.
El batjocorește mulțimea din cetate și nu ia aminte la strigătul celui ce [îl] mână.
8 La chaîne des montagnes est son pâturage. Il cherche toutes les choses vertes.
Lanțul munților este pășunea lui și caută fiecare verdeață.
9 « Le bœuf sauvage se contentera-t-il de te servir? Ou restera-t-il près de votre mangeoire?
Va voi unicornul să te servească, sau să rămână lângă ieslea ta?
10 Pouvez-vous retenir le bœuf sauvage dans le sillon avec son harnais? Ou va-t-il labourer les vallées après vous?
Poți lega unicornul cu frânghia lui în brazdă, sau va grăpa el văile după tine?
11 Auras-tu confiance en lui, car sa force est grande? Ou lui laisserez-vous votre travail?
Te vei încrede în el, deoarece tăria lui este mare, sau îi vei lăsa munca ta?
12 Tu te confies en lui, pour qu'il ramène ta postérité, et ramasser le grain de votre aire de battage?
Îl vei crede, că îți va aduce acasă sămânța și o va aduna în grânarul tău?
13 « Les ailes de l'autruche ondulent fièrement, mais sont-ils les plumes et le plumage de l'amour?
Ai dat tu păunului aripile frumoase, sau aripi și pene struțului?
14 Car elle laisse ses œufs sur la terre, les réchauffe dans la poussière,
Care își lasă ouăle în pământ și le încălzește în țărână,
15 et oublie que le pied peut les écraser, ou que l'animal sauvage les piétine.
Și uită că piciorul le poate zdrobi, sau că fiara sălbatică le poate sparge.
16 Elle traite durement ses petits, comme s'ils n'étaient pas à elle. Bien que son travail soit vain, elle est sans crainte,
Ea se împietrește împotriva puilor ei, ca și cum nu ar fi ai ei; munca ei este în zadar, fără de teamă;
17 parce que Dieu l'a privée de sagesse, Il ne lui a pas non plus transmis l'intelligence.
Căci Dumnezeu a lipsit-o de înțelepciune și nu i-a împărțit înțelegere.
18 Quand elle s'élève dans les hauteurs, elle méprise le cheval et son cavalier.
În timp ce se ridică în înalt, ea batjocorește calul și pe călărețul său.
19 « Avez-vous donné de la force au cheval? Avez-vous revêtu son cou d'une crinière frémissante?
Ai dat tu calului tărie, i-ai îmbrăcat gâtul cu tunet?
20 L'avez-vous fait bondir comme une sauterelle? La gloire de son reniflement est impressionnante.
Îl poți înspăimânta ca pe o lăcustă? Gloria nărilor lui este teribilă.
21 Il patauge dans la vallée, et se réjouit dans sa force. Il part à la rencontre des hommes armés.
El bate din copite în vale și se bucură în tăria lui; el merge să îi întâlnească pe cei înarmați.
22 Il se moque de la peur, et ne se laisse pas abattre, il ne recule pas non plus devant l'épée.
Batjocorește frica și nu se înspăimântă; nici nu întoarce spatele dinaintea sabiei.
23 Le carquois s'agite contre lui, la lance étincelante et le javelot.
Tolba zăngănește lovindu-se de el, sulița lucitoare și scutul.
24 Il dévore le sol avec férocité et rage, il ne s'arrête pas non plus au son de la trompette.
El înghite pământul cu înverșunare și furie; și nu crede că [este] sunetul trâmbiței.
25 Chaque fois que la trompette sonne, il grogne: « Ah! ». Il sent la bataille de loin, le tonnerre des capitaines, et les cris.
El spune printre trâmbițe: Ha, ha; și miroase bătălia de departe, tunetul căpeteniilor și strigătul luptei.
26 « C'est par ta sagesse que le faucon s'envole, et déploie ses ailes vers le sud?
Zboară șoimul prin înțelepciunea ta [și] își întinde aripile spre sud?
27 C'est sur ton ordre que l'aigle s'élève, et fait son nid en haut?
Se înalță acvila la porunca ta și își face cuibul în înalt?
28 Sur la falaise, il habite et fait sa demeure, à la pointe de la falaise et de la forteresse.
Ea locuiește și rămâne pe stâncă, pe vârful stâncii și pe întăritură.
29 De là, il repère la proie. Ses yeux la voient de loin.
De acolo ea caută prada și ochii ei privesc departe.
30 Ses petits sucent aussi le sang. Là où sont les morts, il est là. »
Puii ei de asemenea sug sânge; și unde sunt cei uciși, acolo este și ea.
