Job 14
1 « L'homme, qui est né d'une femme, est de peu de jours, et pleine d'ennuis.
Omul născut din femeie are zile puține și este plin de tulburare.
2 Il croît comme une fleur, et on le coupe. Il fuit aussi comme une ombre, et ne continue pas.
Răsare asemenea unei flori și este retezat; el fuge de asemenea ca o umbră și nu rămâne.
3 Ouvrez-vous les yeux sur une telle personne, et m'amener en jugement avec vous?
Și îți deschizi ochii asupra unuia ca acesta și mă aduci în judecată cu tine?
4 Qui peut faire sortir un objet pur d'un objet impur? Pas un seul.
Cine poate aduce un lucru curat dintr-unul necurat? Niciunul.
5 Voyant que ses jours sont déterminés, le nombre de ses mois est avec vous, et vous avez nommé ses limites qu'il ne peut pas dépasser.
Văzând că zilele îi sunt hotărâte, numărul lunilor sale sunt cu tine; tu i-ai rânduit hotarele lui ca el să nu le poată trece;
6 Détournez les yeux de lui, pour qu'il se repose, jusqu'à ce qu'il accomplisse, comme un mercenaire, sa journée.
Întoarce-te de la el, ca să se odihnească, până ce va împlini, ca un angajat, ziua sa.
7 « Car il y a de l'espoir pour un arbre si on le coupe, qu'il germera à nouveau, que sa tendre branche ne cessera pas.
Căci este speranță pentru un pom, dacă este tăiat, că va răsări din nou și că ramura lui tânără nu va înceta.
8 Mais sa racine vieillit dans la terre, et son stock meurt dans le sol,
Deși rădăcina lui îmbătrânește în pământ și trunchiul lui moare în pământ,
9 pourtant, grâce à l'odeur de l'eau, il bourgeonnera, et faire pousser des rameaux comme une plante.
Totuși prin mirosul apei, el va înmuguri și va da lăstari ca o plantă.
10 Mais l'homme meurt, il est abattu. Oui, l'homme abandonne l'esprit, et où est-il?
Dar omul moare și se risipește; și omul își dă duhul și unde este el?
11 Comme les eaux s'éloignent de la mer, et la rivière se vide et s'assèche,
Precum apele dispar din mare și potopul seacă și se usucă,
12 Alors l'homme se couche et ne se relève pas. Jusqu'à ce que les cieux ne soient plus, ils ne se réveilleront pas, ni être tirés de leur sommeil.
Astfel omul se culcă și nu se ridică, până când cerurile nu vor mai fi, ei nu se vor trezi, nici nu vor fi sculați din somnul lor.
13 « Oh! si tu me cachais dans le séjour des morts, que tu me garderais secret jusqu'à ce que ta colère soit passée, que vous me désigniez un moment précis et que vous vous souveniez de moi! (Sheol h7585)
O, de m-ai ascunde în mormânt, de m-ai ține în taină, până îți va trece furia; de mi-ai rândui un timp cuvenit și să îți amintești de mine! (Sheol h7585)
14 Si un homme meurt, vivra-t-il de nouveau? J'attendrais tous les jours de ma guerre, jusqu'à ce que je sois libéré.
Dacă un om moare, va trăi el din nou? Voi aștepta toate zilele timpului meu rânduit, până când vine schimbarea mea.
15 Vous appeliez, et je vous répondais. Vous auriez un désir pour le travail de vos mains.
Tu vei chema și îți voi răspunde; vei avea dorință pentru lucrarea mâinilor tale.
16 Mais maintenant, tu comptes mes pas. Ne veillez-vous pas sur mon péché?
Căci acum îmi numeri pașii; nu veghezi tu asupra păcatului meu?
17 Ma désobéissance est enfermée dans un sac. Vous fixez mon iniquité.
Fărădelegea mea este sigilată într-un sac și îmi coși nelegiuirea.
18 « Mais la montagne qui s'écroule n'aboutit à rien. La pierre est retirée de sa place.
Și, cu siguranță, muntele căzând ajunge de nimic și stânca este mutată din locul ei.
19 Les eaux usent les pierres. Ses torrents emportent la poussière de la terre. Donc vous détruisez l'espoir de l'homme.
Apele tocesc pietrele; tu speli din țărâna pământului lucrurile care cresc și distrugi speranța omului.
20 Vous l'emportez à jamais sur lui, et il s'en va. Vous changez son visage, et le renvoyez.
Îl învingi pentru totdeauna și el trece; îi schimbi înfățișarea și îl trimiți departe.
21 Ses fils viennent à l'honneur, et il ne le sait pas. Ils sont rabaissés, mais il ne le perçoit pas d'eux.
Fiii lui ajung la onoare și el nu știe; sunt înjosiți, dar el nu pricepe aceasta.
22 Mais sa chair, sur lui, souffre, et son âme en lui se lamente. »
Dar carnea lui pe el va avea durere și sufletul său în el va jeli.
