Psalmien 94
1 Sinä koston Jumala, Herra, sinä koston Jumala, ilmesty kirkkaudessa.
DOAMNE Dumnezeu, căruia răzbunarea îi aparține; Dumnezeule, căruia răzbunarea îi aparține, arată-te.
2 Nouse, maan tuomari, kosta ylpeille heidän tekonsa.
Înalță-te, tu judecător al pământului, întoarce o răsplată celui mândru.
3 Kuinka kauan jumalattomat, Herra, kuinka kauan jumalattomat saavat riemuita?
DOAMNE, până când cei răi, până când cei stricați vor triumfa?
4 Ne syytävät suustaan julkeita sanoja, ne röyhkeilevät, kaikki nuo väärintekijät.
Până când vor rosti și vor vorbi lucruri grele? Și toți lucrătorii nelegiuirii se vor făli?
5 Sinun kansaasi, Herra, he runtelevat, ja sinun perintöosaasi he rasittavat.
Ei rup în bucăți poporul tău, DOAMNE, și nenorocesc moștenirea ta.
6 He tappavat leskiä ja muukalaisia ja murhaavat orpoja.
Ei ucid văduva și străinul și ucid pe cei fără tată.
7 Ja he sanovat: "Ei Herra sitä näe, ei Jaakobin Jumala sitä huomaa".
Totuși ei spun: DOMNUL nu va vedea, nici Dumnezeul lui Iacob nu va lua aminte.
8 Ymmärtäkää, te kansan järjettömät, ja te tomppelit-milloin te tulette järkiinne?
Înțelegeți, voi neghiobilor printre oameni și proștilor, când veți fi înțelepți?
9 Joka on korvan istuttanut, hänkö ei kuulisi? Joka on silmän luonut, hänkö ei näkisi?
Cel ce a sădit urechea, nu va auzi? Cel ce a format ochiul, nu va vedea?
10 Joka kansat kasvattaa, hänkö ei rankaisisi, hän, joka ihmisille opettaa tiedon?
Cel ce pedepsește păgânii, nu va corecta? Cel ce învață pe om cunoaștere, nu va cunoaște?
11 Herra tuntee ihmisten ajatukset; sillä he ovat kuin tuulen henkäys.
DOMNUL cunoaște gândurile omului, că ele sunt deșertăciune.
12 Autuas se mies, jota sinä, Herra, kuritat ja jolle sinä opetat lakisi,
Binecuvântat este omul pe care tu îl disciplinezi, DOAMNE, și îl înveți din legea ta;
13 antaaksesi hänelle rauhan pahoilta päiviltä, kunnes jumalattomalle on kaivettu hauta!
Ca să îi dai odihnă de la zilele de restriște, până ce groapa va fi săpată pentru cel stricat.
14 Sillä Herra ei hylkää kansaansa eikä perintöosaansa heitä,
Căci DOMNUL nu va lepăda pe poporul său, nici nu va părăsi moștenirea sa.
15 vaan oikeus on vielä noudattava vanhurskautta, ja kaikki oikeamieliset seuraavat sitä.
Ci judecată se va întoarce la dreptate și toți cei integri în inimă o vor urma.
16 Kuka nousee minun puolelleni pahoja vastaan, kuka asettuu minun rinnalleni väärintekijöitä vastaan?
Cine se va ridica pentru mine împotriva făcătorilor de rău? Sau cine va sta în picioare pentru mine împotriva lucrătorilor nelegiuirii?
17 Ellei Herra olisi minun apuni, pian minun sieluni asuisi hiljaisuuden maassa.
De nu ar fi fost DOMNUL ajutorul meu, sufletul meu aproape că ar fi locuit în tăcere.
18 Kun minä ajattelen: "Minun jalkani horjuu", niin sinun armosi, Herra, minua tukee.
Când am spus: Piciorul meu alunecă; mila ta, DOAMNE, m-a susținut.
19 Kun minulla on sydämessäni paljon murheita, niin sinun lohdutuksesi ilahuttaa minun sieluni.
În mulțimea gândurilor mele dinăuntrul meu, mângâierile tale îmi desfată sufletul.
20 Onko yhteyttä sinun kanssasi turmion tuomioistuimella, jossa väkivaltaa tehdään lain varjolla,
Va avea tronul nelegiuirii părtășie cu tine, care urzește ticăloșie printr-o lege?
21 ahdistetaan vanhurskaan sielua ja tuomitaan syylliseksi viaton veri?
Ei se adună împreună împotriva sufletului celui drept și condamnă sângele nevinovat.
22 Mutta Herra on minun linnani, Jumalani on minun suojakallioni.
Dar DOMNUL este apărarea mea; și Dumnezeul meu este stânca locului meu de scăpare.
23 Hän kostaa heille heidän ilkityönsä ja hukuttaa heidät heidän pahuutensa tähden. Herra, meidän Jumalamme, hukuttaa heidät.
Și el va aduce peste ei propria lor nelegiuire și îi va stârpi în propria lor stricăciune; da, DOMNUL Dumnezeul nostru îi va stârpi.
