< Psalmien 126 >
1 Matkalaulu. Kun Herra käänsi Siionin kohtalon, niin me olimme kuin unta näkeväiset.
O cântare a treptelor. Când DOMNUL a adus înapoi din captivitate pe cei ai Sionului, eram asemenea celor ce visează.
2 Silloin oli meidän suumme naurua täynnä, ja kielemme riemua täynnä; silloin sanottiin pakanain keskuudessa: "Herra on tehnyt suuria heitä kohtaan".
Atunci gura noastră s-a umplut cu râs și limba noastră cu cântare; atunci au spus cei dintre păgâni: DOMNUL a făcut lucruri mari pentru ei.
3 Niin, Herra on tehnyt suuria meitä kohtaan; siitä me iloitsemme.
DOMNUL a făcut lucruri mari pentru noi, de aceea suntem veseli.
4 Herra, käännä meidän kohtalomme, niinkuin sadepurot Etelämaassa.
Adu înapoi pe ai noștri din captivitate, DOAMNE, ca râurile în sud.
5 Jotka kyynelin kylvävät, ne riemuiten leikkaavat.
Cei ce seamănă cu lacrimi vor secera cu bucurie.
6 He menevät itkien, kun kylvösiemenen vievät; he palajavat riemuiten, kun lyhteensä tuovat.
Cel ce merge înainte plângând, purtând sămânță prețioasă, se va întoarce fără îndoială cu bucurie, aducându-și snopii.