Sananlaskujen 15
1 Leppeä vastaus taltuttaa kiukun, mutta loukkaava sana nostaa vihan.
Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
2 Viisasten kieli puhuu tietoa taitavasti, mutta tyhmäin suu purkaa hulluutta.
Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
3 Herran silmät ovat joka paikassa; ne vartioitsevat hyviä ja pahoja.
Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
4 Sävyisä kieli on elämän puu, mutta vilpillinen kieli haavoittaa mielen.
O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
5 Hullu pitää halpana isänsä kurituksen, mutta joka nuhdetta noudattaa, tulee mieleväksi.
Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
6 Vanhurskaan huoneessa on suuret aarteet, mutta jumalattoman saalis on turmion oma.
În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
7 Viisasten huulet kylvävät tietoa, mutta tyhmäin sydän ei ole vakaa.
Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
8 Jumalattomien uhri on Herralle kauhistus, mutta oikeamielisten rukous on hänelle otollinen.
Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
9 Jumalattoman tie on Herralle kauhistus, mutta joka vanhurskauteen pyrkii, sitä hän rakastaa.
Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
10 Kova tulee kuritus sille, joka tien hylkää; joka nuhdetta vihaa, saa kuoleman.
Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
12 Pilkkaaja ei pidä siitä, että häntä nuhdellaan; viisasten luo hän ei mene.
Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
13 Iloinen sydän kaunistaa kasvot, mutta sydämen tuskassa on mieli murtunut.
O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
14 Ymmärtäväisen sydän etsii tietoa, mutta tyhmien suu hulluutta suosii.
Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
15 Kurjalle ovat pahoja kaikki päivät, mutta hyvä mieli on kuin alituiset pidot.
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
16 Parempi vähä Herran pelossa kuin paljot varat levottomuudessa.
Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
17 Parempi vihannesruoka rakkaudessa kuin syöttöhärkä vihassa.
Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
18 Kiukkuinen mies nostaa riidan, mutta pitkämielinen asettaa toran.
Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
19 Laiskan tie on kuin orjantappurapehko, mutta oikeamielisten polku on raivattu.
Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
20 Viisas poika on isällensä iloksi, mutta tyhmä ihminen halveksii äitiänsä.
Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
21 Hulluus on ilo sille, joka on mieltä vailla, mutta ymmärtäväinen mies kulkee suoraan.
Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
22 Hankkeet sortuvat, missä neuvonpito puuttuu; mutta ne toteutuvat, missä on runsaasti neuvonantajia.
Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
23 Miehellä on ilo suunsa vastauksesta; ja kuinka hyvä onkaan sana aikanansa!
Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
25 Ylpeitten huoneen Herra hajottaa, mutta lesken rajan hän vahvistaa.
DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
26 Häijyt juonet ovat Herralle kauhistus, mutta lempeät sanat ovat puhtaat.
Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
27 Väärän voiton pyytäjä hävittää huoneensa, mutta joka lahjuksia vihaa, saa elää.
Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
28 Vanhurskaan sydän miettii, mitä vastata, mutta jumalattomien suu purkaa pahuutta.
Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
29 Jumalattomista on Herra kaukana, mutta vanhurskasten rukouksen hän kuulee.
DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
30 Valoisa silmänluonti ilahuttaa sydämen; hyvä sanoma tuo ydintä luihin.
Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
31 Korva, joka kuuntelee elämän nuhdetta, saa majailla viisaitten keskellä.
Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
32 Joka kuritusta vieroo, pitää sielunsa halpana; mutta joka nuhdetta kuuntelee, se saa mieltä.
Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
33 Herran pelko on kuri viisauteen, ja kunnian edellä käy nöyryys.
Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
