< Luukkaan 18 >

1 Ja hän puhui heille vertauksen siitä, että heidän tuli aina rukoilla eikä väsyä.
Și le-a mai spus o pildă, ca să se roage mereu și să nu se dea bătut,
2 Hän sanoi: "Eräässä kaupungissa oli tuomari, joka ei peljännyt Jumalaa eikä hävennyt ihmisiä.
zicând: “Într-o cetate era un judecător care nu se temea de Dumnezeu și nu avea respect față de oameni.
3 Ja siinä kaupungissa oli leskivaimo, joka vähän väliä tuli hänen luoksensa ja sanoi: 'Auta minut oikeuteeni riitapuoltani vastaan'.
În acel oraș era o văduvă care venea adesea la el și îi spunea: “Apără-mă de adversarul meu!”.
4 Mutta pitkään aikaan hän ei tahtonut. Vaan sitten hän sanoi mielessään: 'Vaikka en pelkää Jumalaa enkä häpeä ihmisiä,
El nu a vrut pentru o vreme, dar după aceea și-a zis: “Deși nu mă tem de Dumnezeu și nici nu respect pe om,
5 niin kuitenkin, koska tämä leski tuottaa minulle vaivaa, minä autan hänet oikeuteensa, ettei hän lopulta tulisi ja kävisi minun silmilleni'."
totuși, pentru că această văduvă mă deranjează, o voi apăra, altfel mă va obosi prin venirea ei continuă.””
6 Niin Herra sanoi: "Kuulkaa, mitä tuo väärä tuomari sanoo!
Domnul a zis: “Ascultă ce spune judecătorul nedrept.
7 Eikö sitten Jumala toimittaisi oikeutta valituillensa, jotka häntä yötä päivää avuksi huutavat, ja viivyttäisikö hän heiltä apuansa?
Nu-i va răzbuna oare Dumnezeu pe aleșii Săi care strigă la El zi și noapte și totuși are răbdare cu ei?
8 Minä sanon teille: hän toimittaa heille oikeuden pian. Kuitenkin, kun Ihmisen Poika tulee, löytäneekö hän uskoa maan päältä?"
Eu vă spun că îi va răzbuna repede. Cu toate acestea, când va veni Fiul Omului, va găsi el credință pe pământ?”
9 Niin hän puhui vielä muutamille, jotka luottivat itseensä, luullen olevansa vanhurskaita, ja ylenkatsoivat muita, tämän vertauksen:
Și a spus pilda aceasta unor oameni care erau convinși de dreptatea lor și care disprețuiau pe toți ceilalți:
10 "Kaksi miestä meni ylös pyhäkköön rukoilemaan, toinen fariseus ja toinen publikaani.
“Doi oameni s-au urcat în templu să se roage: unul era fariseu, iar celălalt vameș.
11 Fariseus seisoi ja rukoili itsekseen näin: 'Jumala, minä kiitän sinua, etten minä ole niinkuin muut ihmiset, riistäjät, väärämieliset, huorintekijät, enkä myöskään niinkuin tuo publikaani.
Fariseul stătea în picioare și se ruga de unul singur, așa: 'Doamne, îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni: șantajiști, nedrepți, adulteri, sau chiar ca acest vameș.
12 Minä paastoan kahdesti viikossa; minä annan kymmenykset kaikista tuloistani.'
Eu postesc de două ori pe săptămână. Dau zeciuială din tot ce primesc'.
13 Mutta publikaani seisoi taampana eikä edes tahtonut nostaa silmiään taivasta kohti, vaan löi rintaansa ja sanoi: 'Jumala, ole minulle syntiselle armollinen'.
Dar vameșul, care stătea departe, nici măcar nu voia să-și ridice ochii spre cer, ci își bătea pieptul, zicând: 'Doamne, ai milă de mine, păcătosul!
14 Minä sanon teille: tämä meni kotiinsa vanhurskaampana kuin se toinen; sillä jokainen, joka itsensä ylentää, alennetaan, mutta joka itsensä alentaa, se ylennetään."
Vă spun că acesta s-a coborât la casa lui mai degrabă îndreptățit decât celălalt; căci oricine se înalță va fi smerit, dar cel ce se smerește va fi înălțat.”
15 Ja he toivat hänen tykönsä myös pieniä lapsia, että hän koskisi heihin; mutta sen nähdessään opetuslapset nuhtelivat tuojia.
Îi aduceau și pruncii lor, ca să se atingă de ei. Dar, văzând aceasta, discipolii i-au mustrat.
16 Mutta Jeesus kutsui lapset tykönsä ja sanoi: "Sallikaa lasten tulla minun tyköni älkääkä estäkö heitä, sillä senkaltaisten on Jumalan valtakunta.
Isus i-a chemat și le-a zis: “Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i împiedicați, căci Împărăția lui Dumnezeu este a unora ca aceștia.
17 Totisesti minä sanon teille: joka ei ota vastaan Jumalan valtakuntaa niinkuin lapsi, se ei pääse sinne sisälle."
Mai mult ca sigur, vă spun că oricine nu primește Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, nu va intra nicidecum în ea.”
18 Ja eräs hallitusmies kysyi häneltä sanoen: "Hyvä opettaja, mitä minun pitää tekemän, että minä iankaikkisen elämän perisin?" (aiōnios g166)
Un domnitor L-a întrebat: “Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” (aiōnios g166)
19 Jeesus sanoi hänelle: "Miksi sanot minua hyväksi? Ei kukaan ole hyvä, paitsi Jumala yksin.
Isus l-a întrebat: “De ce Mă numești bun? Nimeni nu este bun, în afară de unul singur: Dumnezeu.
20 Käskyt sinä tiedät: 'Älä tee huorin', 'Älä tapa', 'Älä varasta', 'Älä sano väärää todistusta', 'Kunnioita isääsi ja äitiäsi'."
Tu cunoști poruncile: Să nu comiți adulter, să nu ucizi, să nu furi, să nu depui mărturie mincinoasă, să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta.”
21 Mutta hän sanoi: "Tätä kaikkea minä olen noudattanut nuoruudestani asti".
El a zis: “Am observat toate aceste lucruri din tinerețea mea.”
22 Kun Jeesus sen kuuli, sanoi hän hänelle: "Yksi sinulta vielä puuttuu: myy kaikki, mitä sinulla on, ja jakele köyhille, niin sinulla on oleva aarre taivaissa; ja tule ja seuraa minua".
Isus, auzind acestea, i-a zis: “Un singur lucru îți lipsește încă. Vinde tot ce ai și dă-le săracilor. Atunci vei avea o comoară în ceruri; apoi vino și urmează-mă.”
23 Mutta tämän kuullessaan hän tuli kovin murheelliseksi, sillä hän oli sangen rikas.
Dar când a auzit acestea, s-a întristat foarte tare, căci era foarte bogat.
24 Kun Jeesus näki hänen olevan murheissaan, sanoi hän: "Kuinka vaikea onkaan niiden, joilla on tavaraa, päästä Jumalan valtakuntaan!
Isus, văzând că se întrista foarte tare, a zis: “Cât de greu intră în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au bogății!
25 Helpompi on kamelin käydä neulansilmän läpi kuin rikkaan päästä Jumalan valtakuntaan."
Căci este mai ușor pentru o cămilă să intre prin urechea unui ac decât pentru un om bogat să intre în Împărăția lui Dumnezeu.”
26 Niin ne, jotka sen kuulivat, sanoivat: "Kuka sitten voi pelastua?"
Și cei ce au auzit au zis: “Atunci cine poate fi mântuit?”
27 Mutta hän sanoi: "Mikä ihmisille on mahdotonta, se on Jumalalle mahdollista".
Dar El a zis: “Ceea ce este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu.”
28 Silloin Pietari sanoi: "Katso, me olemme luopuneet siitä, mitä meillä oli, ja seuranneet sinua".
Petru a zis: “Uite, am lăsat totul și am venit după Tine.”
29 Niin hän sanoi heille: "Totisesti minä sanon teille: ei ole ketään, joka Jumalan valtakunnan tähden on luopunut talosta tai vaimosta tai veljistä tai vanhemmista tai lapsista,
El le-a zis: “Adevărat vă spun că nu este nimeni care a lăsat casă, sau nevastă, sau frați, sau părinți, sau copii, pentru Împărăția lui Dumnezeu,
30 ja joka ei saisi monin verroin takaisin tässä ajassa, ja tulevassa maailmassa iankaikkista elämää". (aiōn g165, aiōnios g166)
care să nu primească de multe ori mai mult în acest timp și în lumea viitoare viața veșnică.” (aiōn g165, aiōnios g166)
31 Ja hän otti tykönsä ne kaksitoista ja sanoi heille: "Katso, me menemme ylös Jerusalemiin, ja kaikki on täysin toteutuva, mitä profeettain kautta on kirjoitettu Ihmisen Pojasta.
Apoi a luat pe cei doisprezece deoparte și le-a zis: “Iată, ne vom sui la Ierusalim și se vor împlini toate cele scrise prin prooroci despre Fiul Omului.
32 Sillä hänet annetaan pakanain käsiin, ja häntä pilkataan ja häväistään ja syljetään;
Căci El va fi predat neamurilor, va fi batjocorit, tratat cu rușine și scuipat.
33 ja ruoskittuaan he tappavat hänet, ja kolmantena päivänä hän nousee ylös."
Îl vor biciui și îl vor ucide. A treia zi, va învia.”
34 Mutta he eivät ymmärtäneet tästä mitään, ja tämä puhe oli heiltä niin salattu, etteivät he käsittäneet, mitä sanottiin.
Ei n-au înțeles nimic din toate acestea. Acest cuvânt le-a fost ascuns și nu au înțeles ce se spunea.
35 Ja hänen lähestyessään Jerikoa eräs sokea istui tien vieressä kerjäten.
Pe când se apropia de Ierihon, un orb stătea pe drum și cerșea.
36 Ja kuullessaan, että siitä kulki kansaa ohi, hän kyseli, mitä se oli.
Auzind o mulțime care trecea, a întrebat ce înseamnă aceasta.
37 He ilmoittivat hänelle Jeesuksen, Nasaretilaisen, menevän ohitse.
Ei i-au spus că Isus din Nazaret trecea pe acolo.
38 Niin hän huusi sanoen: "Jeesus, Daavidin poika, armahda minua!"
El a strigat: “Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!”
39 Ja edelläkulkijat nuhtelivat häntä saadakseen hänet vaikenemaan; mutta hän huusi vielä enemmän: "Daavidin poika, armahda minua!"
Cei care mergeau în frunte îl mustrau, ca să tacă; dar el striga și mai tare: “Fiul lui David, ai milă de mine!”
40 Silloin Jeesus seisahtui ja käski taluttaa hänet tykönsä. Ja hänen tultuaan lähelle Jeesus kysyi häneltä:
Isus, stând în picioare, a poruncit să fie adus la El. După ce s-a apropiat, l-a întrebat:
41 "Mitä tahdot, että minä sinulle tekisin?" Hän sanoi: "Herra, että saisin näköni jälleen".
“Ce vrei să fac?”. El a spus: “Doamne, ca să văd din nou”.
42 Niin Jeesus sanoi hänelle: "Saa näkösi; sinun uskosi on sinut pelastanut".
Isus i-a zis: “Primește-ți vederea. Credința ta te-a vindecat”.
43 Ja heti hän sai näkönsä ja seurasi häntä ylistäen Jumalaa. Ja sen nähdessään kaikki kansa kiitti Jumalaa.
Și îndată și-a recăpătat vederea și a mers după el, slăvind pe Dumnezeu. Tot poporul, când a văzut, a lăudat pe Dumnezeu.

< Luukkaan 18 >