Ilmestys 5
1 Ja minä näin istuimella istuvaisen oikiassa kädessä kirjan, sisältä ja ulkoa kirjoitetun, seitsemällä sinetillä lukitun.
Și am văzut în mâna dreaptă a celui ce ședea pe tron o carte care fusese scrisă pe dinăuntru și pe din afară, sigilată cu șapte sigilii.
2 Ja minä näin väkevän enkelin suurella äänellä saarnaavan: kuka on mahdollinen tätä kirjaa avaamaan ja hänen sinettiänsä päästämään?
Și am văzut un înger puternic, proclamând cu voce tare: Cine este demn să deschidă cartea și să desfacă sigiliile ei?
3 Ja ei yksikään voinut, ei taivaassa, eikä maassa, eikä maan alla, kirjaa avata, eikä siihen katsoa.
Și nimeni nu a fost în stare în cer, nici pe pământ, nici sub pământ, să deschidă cartea, nici să se uite la ea.
4 Ja minä itkin kovin, ettei yksikään löydetty mahdolliseksi kirjaa avaamaan eikä sitä näkemään.
Și eu am plâns mult, pentru că nimeni nu a fost găsit demn să deschidă cartea și să o citească, nici să se uite la ea.
5 Ja yksi vanhimmista sanoi minulle: älä itke! katso, Jalopeura voitti, joka on Juudan sukukunnasta, Davidin juuri, avaamaan sitä kirjaa ja päästämään sen seitsemää sinettiä.
Și unul dintre bătrâni mi-a spus: Nu plânge; iată, Leul din tribul lui Iuda, Rădăcina lui David, a învins pentru a deschide cartea și a desface cele șapte sigilii ale ei.
6 Ja minä näin, ja katso, keskellä istuinta, ja neljän eläimen ja vanhimpien keskellä seisoi Karitsa, niinkuin tapettu, jolla oli seitsemän sarvea ja seitsemän silmää, jotka ovat seitsemän Jumalan henkeä kaikelle maalle lähetetyt:
Și am privit și, iată, în mijlocul tronului și al celor patru ființe vii și în mijlocul bătrânilor, a stat în picioare un Miel ca înjunghiat, având șapte coarne și șapte ochi, care sunt cele șapte Duhuri ale lui Dumnezeu, trimise pe tot pământul.
7 Ja se tuli ja otti kirjan istuimella istuvaisen oikiasta kädestä.
Și a venit și a luat cartea din mâna dreaptă a celui ce ședea pe tron.
8 Ja kuin hän kirjan ottanut oli, lankesivat ne neljä eläintä ja neljäkolmattakymmentä vanhinta Karitsan eteen, ja jokaisella oli kantele ja kultaiset maljat suitsutusta täynnä, jotka ovat pyhäin rukoukset,
Și când a luat cartea, cele patru ființe vii și cei douăzeci și patru de bătrâni au căzut jos înaintea Mielului, având fiecare din ei harpe și potire de aur pline de arome, care sunt rugăciunile sfinților.
9 Ja veisasivat uutta virttä, sanoen: sinä olet mahdollinen kirjaa ottamaan ja sen sineteitä avaamaan; sillä sinä olet tapettu ja verelläs meitä Jumalalle lunastit kaikkinaisista sukukunnista, ja kielistä, ja kansoista ja pakanoista,
Și cântau o cântare nouă, spunând: Tu ești demn să iei cartea și să deschizi sigiliile acesteia, pentru că ai fost înjunghiat și ne-ai răscumpărat lui Dumnezeu prin sângele tău, din fiecare rasă și limbă și popor și națiune;
10 Ja olet meidät tehnyt meidän Jumalallemme kuninkaiksi ja papeiksi, ja me saamme vallita maan päällä.
Și ne-ai făcut Dumnezeului nostru, împărați și preoți; și vom domni pe pământ.
11 Ja minä näin ja kuulin monen enkelin äänen istuimen ja eläinten ja vanhimpien ympärillä, ja heidän lukunsa oli kymmenentuhatta kertaa kymmenentuhatta, ja tuhannen kertaa tuhatta,
Și am văzut și am auzit vocea multor îngeri de jur împrejurul tronului și a ființelor vii și a bătrânilor; și numărul lor era de zece mii de ori zece mii și mii de mii,
12 Ja sanoivat suurella äänellä: Karitsa, joka tapettu on, on mahdollinen ottamaan voiman, ja rikkauden, ja viisauden, ja kunnian, ja kiitoksen, ja siunauksen.
Spunând cu voce tare: Demn este Mielul care a fost înjunghiat să primească puterea și bogățiile și înțelepciunea și tăria și onoarea și gloria și binecuvântarea.
13 Ja kaikki luontokappaleet, jotka taivaassa ovat, ja maan päällä, ja maan alla, ja meressä, ja kaikki, jotka niissä ovat, kuulin minä sille sanovan, joka istuimella istui, ja Karitsalle: siunaus ja kunnia, ja ylistys ja voima, ijankaikkisesta ijankaikkiseen. (aiōn g165)
Și pe fiecare creatură care este în cer și pe pământ și sub pământ și pe cele ce sunt în mare și pe toate care se află în acestea le-am auzit spunând: Binecuvântarea și onoarea și gloria și puterea fie ale aceluia ce șade pe tron și a Mielului, pentru totdeauna și întotdeauna. (aiōn g165)
14 Ja ne neljä eläintä sanoivat: amen! Ja ne neljäkolmattakymmentä vanhinta lankesivat maahan, kumarsivat ja rukoilivat sitä, joka elää ijankaikkisesta ijankaikkiseen.
Și cele patru ființe vii au spus: Amin. Și cei douăzeci și patru de bătrâni au căzut jos și se închinau celui ce trăiește pentru totdeauna și întotdeauna.
