Sananlaskujen 21
1 Kuninkaan sydän on Herran kädessä, niinkuin vesiojat, ja hän taittaa sen kuhunka tahtoo.
Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
2 Jokainen luulee tiensä oikiaksi, vaan Herra koettelee sydämet.
Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
3 Hyvin ja oikein tehdä, on Herralle otollisempi kuin uhri.
A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
4 Ylpiät silmät ja paisunut sydän, ja jumalattomain kynttilä on synti.
O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
5 Ahkeran miehen aivoitukset tuovat yltäkylläisyyden; vaan joka pikainen on, se tulee köyhäksi.
Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
6 Joka tavaran kokoo valheella, se on kulkeva turhuus, niiden seassa, jotka kuolemaa etsivät.
Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
7 Jumalattomain raatelemus pitää heitä peljättämän; sillä ei he tahtoneet tehdä, mitä oikia on.
Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
8 Jumalattoman ihmisen tie on outo; mutta puhtaan työ on oikia.
Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
9 Parempi on asua katon kulmalla, kuin riitaisen vaimon kanssa yhdessä huoneessa.
Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
10 Jumalattoman sielu toivottaa pahaa, ja ei suo lähimmäisellensä mitään.
Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
11 Kuin pilkkaaja rangaistaan, niin tyhmät viisaaksi tulevat, ja kuin viisas tulee opetetuksi, niin hän ottaa opin.
Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
12 vanhurskas pitää itsensä viisaasti jumalattoman huonetta vastaan; vaan jumalattomat kietovat itsensä onnettomuuteen.
Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
13 Joka tukitsee korvansa köyhän huudolta, hänen pitää myös huutaman, ja ei kuultaman.
Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
14 Salainen lahja asettaa vihan, ja helmaan anto lepyttä suurimman kiukun.
Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
15 Se on vanhurskaille ilo, tehdä mikä oikia on, vaan pahantekiöillä on pelko.
Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
16 Ihminen joka poikkee viisauden tieltä, pitää oleman kuolleiden joukossa.
Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
17 Joka hekumaa rakastaa, se tulee köyhäksi; ja joka viinaa ja öljyä rakastaa, ei hän tule rikkaaksi.
Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
18 Jumalatoin pitää annettaman ulos vanhurskaan siaan, ja ylönkatsoja siveiden edestä.
Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
19 Parempi on asua autiossa maassa kuin riitaisen ja vihaisen vaimon kanssa.
Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
20 Viisaan huoneessa on suloinen tavara ja öljy, vaan tyhmä ihminen sen tuhlaa.
Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
21 Joka vanhurskautta ja hyvyyttä noudattaa, hän löytää elämän, vanhurskauden ja kunnian.
Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
22 Viisas mies voittaa väkeväin kaupungin, ja kukistaa heidän uskalluksensa vahvuuden.
Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
23 Joka suunsa ja kielensä hillitsee, hän varjelee sielunsa ahdistuksesta.
Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
24 Joka ynseä ja ylpiä on, hän kutsutaan pilkkaajaksi, joka vihassa ynseytensä näyttää.
Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
25 Laiskan himo tappaa hänen, ettei hänen kätensä tahtoneet mitään tehdä:
Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
26 Hän himoitsee suuresti kaiken päivän; muuta vanhurskas antaa, ja ei kiellä.
El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
27 Jumalattomain uhri on kauhistus, semminkin kuin se synnissä uhrataan.
Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
28 Väärän todistajan pitää hukkuman; vaan joka tottelee, hän saa aina puhua.
Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
29 Jumalatoin juoksee päätähavin lävitse: mutta hurskas ojentaa tiensä.
Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
30 Ei yksikään viisaus, eli ymmärrys, eikä neuvo, auta herraa vastaan.
Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
31 Hevoset valmistetaan sodan päiväksi; mutta voitto tulee herralta.
Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.
