Sananlaskujen 14
1 Viisas vaimo rakentaa huoneensa, vaan hullu kukistaa sen teollansa.
Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
2 Joka vaeltaa oikiaa tietä, se pelkää Herraa; mutta se, joka poikkee pois tieltänsä, ylönkatsoo hänen.
Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
3 Tyhmän suussa on ylpeyden vitsa; vaan viisasten huulet varjelevat heitä.
În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
4 Jossa ei härkiä ole, siinä seimet puhtaana ovat; vaan jossa juhdat työtä tekevät, siinä tuloa kyllä on.
Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
5 Totinen todistaja välttää valhetta; vaan väärä todistaja rohkiasti valhettelee.
Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
6 Pilkkaaja etsii viisautta, ja ei löydä; vaan toimelliset viisauden huokiasti saavat.
Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
7 Mene pois tyhmän tyköä; sillä et sinä opi mitään häneltä.
Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
8 Toimellisen viisaus on teistänsä ottaa vaarin; vaan tyhmäin hulluus on sula petos.
Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
9 Tyhmä nauraa syntiä, mutta hurskasten välillä on hyvä suosio.
Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
10 Koska sydän on murheellinen, niin ei auta ulkonainen ilo.
Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
11 Jumalattomain huoneet kukistetaan, vaan jumalisten majat viheriöitsevät.
Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
12 Monella on tie mielestänsä oikia, vaan viimeiseltä johdattaa se kuolemaan.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
13 Naurun jälkeen tulee murhe, ja ilon perästä suru.
Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
14 Tyhmälle tapahtuu laittamisensa jälkeen, vaan hyvä ihminen asetetaan hänen ylitsensä.
Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
15 Taitamatoin uskoo kaikki, mutta ymmärtäväinen ottaa teistänsä vaarin.
Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
16 Viisas pelkää ja karttaa pahaa, vaan tyhmä päätähavin menee.
Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
17 Äkillinen ihminen tekee hullun töitä, ja kavala ihminen tulee vihattavaksi.
Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
18 Taitamattomat perivät tyhmyyden; vaan se on toimellisten kruunu, että he toimellisesti tekevät.
Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
19 Häijyn täytyy kumartaa hyviä, ja jumalattomat vanhurskasten porteissa.
Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
20 Köyhää vihaavat hänen lähimmäisensäkin; vaan rikkaalla on monta ystävää.
Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
21 Joka katsoo lähimmäisensä ylön. hän tekee syntiä; vaan autuas on se, joka viheliäistä armahtaa.
Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
22 Jotka viekkaudessa vaeltavat, niiltä puuttuu; mutta jotka hyvää ajattelevat, niille tapahtuu hyvyys ja uskollisuus.
Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
23 Jossa työtä tehdään, siinä kyllä on; vaan joka tyhjiin puheisiin tyytyy, siinä on köyhyys.
În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
24 Viisasten rikkaus on heidän kruununsa, mutta tyhmäin hulluus on hulluus.
Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
25 Uskollinen todistaja vapahtaa hengen, vaan väärä todistaja pettää.
Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
26 Joka Herraa pelkää, hänellä on vahva linna, ja hänen lapsensa varjellaan.
În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
27 Herran pelko on elämän lähde, että kuoleman nuora välttää taidetaan.
Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
28 Koska kuninkaalla on paljo väkeä, se on hänen kunniansa; vaan koska vähä on väkeä, se tekee päämiehen kehnoksi.
În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
29 Joka on pitkämielinen, se on viisas; vaan joka äkillinen on, se ilmoittaa tyhmyyden.
Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
30 Leppyinen sydän on ruumiin elämä; vaan kateus on märkä luissa.
O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
31 Joka köyhälle tekee väkivaltaa, hän laittaa hänen luojaansa; vaan joka armahtaa vaivaista, se kunnioittaa Jumalaa.
Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
32 Pahuutensa tähden jumalatoin kukistetaan; vaan vanhurskas on kuolemassakin rohkia.
Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
33 Toimellisen sydämessä lepää viisaus; mutta mitä tyhmäin mielessä on, se tulee ilmi.
Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
34 Vanhurskaus korottaa kansan, vaan synti on kansan häpiä.
Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
35 Toimellinen palvelia on kuninkaalle otollinen; vaan häpiällistä palveliaa ei hän kärsi.
Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
