Heprealaisille 10

1 Sillä lailla on tulevaisten tavarain varjo, ei itse hyvyyden olento; niillä uhreilla, joita he joka vuosi alinomaa uhraavat, ei se ikänä taida niitä täydelliseksi tehdä, jotka uhraavat.

Fiindcă Legea, care este o umbră a bunurilor viitoare, și nu chipul însuși al lucrurilor, nu poate niciodată, cu aceleași jertfe pe care le aduce an de an, pe care le aduce neîncetat, să desăvârșească pe cei ce se apropie.

2 Muutoin olis uhraamasta lakattu, jos ei niillä, jotka uhrasivat, synneistä silleen omaatuntoa olisi, koska he kerran puhdistetut ovat.

Altfel, nu ar fi încetat ele să mai fie oferite, pentru că închinătorii, după ce ar fi fost curățați o dată, nu ar mai fi avut conștiința păcatelor?

3 Vaan sillä tapahtuu joka vuosi synnin muistuttamus.

Dar în aceste sacrificii există o reamintire anuală a păcatelor.

4 Sillä mahdotoin on härkäin ja kauristen veren kautta syntejä ottaa pois.

Căci este imposibil ca sângele taurilor și al țapilor să înlăture păcatele.

5 Sentähden, kuin hän maailmaan tuli, sanoi hän: uhria ja lahjaa et sinä tahtonut, mutta ruumiin olet sinä minulle valmistanut;

De aceea, atunci când vine în lume, spune: “Nu, nu, nu! “Tu nu ai dorit sacrificii și jertfe, dar tu mi-ai pregătit un trup.

6 Polttouhrit ja syntiuhrit ei ole sinun mieleises.

Nu-ți plăceau arderile de tot și jertfele pentru păcat.

7 Silloin minä sanoin: katso, minä tulen, (Raamatussa on minusta kirjoitettu, ) että minun pitää tekemän sinun tahtos, Jumala.

Atunci am zis: “Iată, am venit (în sulul cărții este scris despre mine). ca să fac voia Ta, Dumnezeule.””

8 Niinkuin hän ennen sanoi: uhria ja lahjaa, ja polttouhria ja syntiuhria et sinä tahtonut, ei myös ne sinulle kelvanneet, (jotka lain jälkeen uhrataan, )

Mai înainte, zicând: “Jertfe și daruri și arderi de tot și jertfe pentru păcat nu ai dorit, nici nu ți-a plăcut” (cele ce se aduc după lege),

9 Silloin hän sanoi: katso, minä tulen tekemään, Jumala, sinun tahtos. Hän ottaa pois entisen, että hän toisen asettais.

apoi a zis: “Iată, am venit să fac voia Ta.” El le înlătură pe cele dintâi, ca să le stabilească pe cele de a doua,

10 Jonka tahdon kautta me kerran pyhitetyt olemme, Jesuksen Kristuksen ruumiin uhraamisella.

prin a căror voință am fost sfințiți prin jertfa trupului lui Isus Cristos o dată pentru totdeauna.

11 Ja jokainen pappi on siihen pantu, että hänen joka päivä jumalanpalvelusta tekemän pitää ja usein yhtäläistä uhria uhraaman, jotka ei koskaan voi syntejä ottaa pois.

Orice preot stă zi de zi, slujind și aducând mereu aceleași jertfe, care nu pot niciodată să ridice păcatele,

12 Mutta kuin tämä oli yhden ijankaikkisesti kelpaavan uhrin syntein edestä uhrannut, istuu hän nyt Jumalan oikialla kädellä,

dar El, după ce a adus o singură jertfă pentru păcate pentru totdeauna, a șezut la dreapta lui Dumnezeu,

13 Ja odottaa, että hänen vihollisensa pannaan hänen jalkainsa astinlaudaksi.

și de atunci așteaptă până când vrăjmașii Lui vor fi așezate sub picioarele Lui.

14 Sillä yhdellä uhrilla on hän ijankaikkisesti täydelliseksi tehnyt ne, jotka pyhitetään.

Căci printr-o singură jertfă a desăvârșit pentru totdeauna pe cei care sunt sfințiți.

15 Mutta sen todistaa myös meille itse Pyhä Henki, sillä että hän ennen sanoi:

Și Duhul Sfânt ne mărturisește, de asemenea, că, după ce a spus

16 Tämä on se Testamentti, jonka minä tahdon heille tehdä niiden päiväin jälkeen, sanoo Herra: minä tahdon antaa minun lakini heidän sydämiinsä, ja heidän mieliinsä minä ne kirjoitan,

“Acesta este legământul pe care-l voi face cu ei. după acele zile”, zice Domnul, “Voi pune legile Mele în inima lor, Le voi scrie și în mintea lor;” apoi spune,

17 Ja heidän syntejänsä ja vääryyttänsä en minä enempi tahdo muistaa.

“Nu-mi voi mai aduce aminte de păcatele lor și de nelegiuirile lor.”

18 Mutta kussa näiden anteeksiantamus on, siinä ei silleen uhria syntein edestä ole.

Și unde este iertarea acestora, nu mai este nici o jertfă pentru păcat.

19 Että siis meillä, rakkaat veljet, on vapaus mennä pyhään, Jesuksen veren kautta.

Așadar, fraților, având îndrăzneala de a intra în locul sfânt prin sângele lui Isus,

20 Jonka hän meille on valmistanut uudeksi ja eläväksi tieksi, esiripun kautta, se on: hänen lihansa kautta,

pe calea pe care El a deschis-o pentru noi, o cale nouă și vie, prin văl, adică prin trupul Său,

21 Ja meillä on yksi suuri Pappi, Jumalan huoneen haltia;

și având un mare preot peste casa lui Dumnezeu,

22 Niin käykäämme hänen tykönsä totisella sydämellä, täydellä uskolla, priiskotetut meidän sydämissämme, (ja päästetyt) pahasta omastatunnosta,

să ne apropiem cu inimă sinceră, în plinătatea credinței, având inimile stropite de conștiința rea și trupul spălat cu apă curată,

23 Ja pestyt ruumiin puolesta puhtaalla vedellä, ja pitäkäämme horjumatoin toivon tunnustus: (sillä se on uskollinen, joka ne lupasi),

să ținem neclintit mărturisirea speranței noastre, căci Cel ce a făgăduit este credincios.

24 Ja ottakaamme vaari toinen toisestamme, että me ahkeroitsemme rakkaudesta ja hyvistä töistä,

Să ne gândim cum să ne îndemnăm unii pe alții la iubire și la fapte bune,

25 Ei antain ylön yhteistä seurakuntaa, niinkuin muutamain tapa on, vaan neuvokaat teitänne keskenänne, ja sitä enemmin kuin te näette sen päivän lähestyvän.

fără a renunța la adunarea noastră, cum obișnuiesc unii, ci îndemnându-ne unii pe alții, și cu atât mai mult cu cât vedeți că se apropie Ziua.

26 Sillä jos me ehdollamme sitte syntiä teemme, kuin me olemme totuuden tuntoon tulleet, niin ei meillä ole enään yhtään uhria syntein edestä,

Căci, dacă păcătuim cu bună știință după ce am primit cunoștința adevărului, nu mai rămâne nici o jertfă pentru păcate,

27 Vaan hirmuinen tuomion odotus ja tulen kiivaus, joka vastahakoiset syövä on.

ci o așteptare înfricoșătoare a judecății și o înflăcărare de foc care va mistui pe cei potrivnici.

28 Jos joku Moseksen lain rikkoo, hänen pitää ilman armoa kuoleman kahden taikka kolmen todistajan kautta.

Un om care nu respectă legea lui Moise moare fără milă, pe cuvântul a doi sau trei martori.

29 Kuinka paljoa enemmän rangaistuksen te luulette sen ansainneen, joka Jumalan Pojan jaloilla tallaa ja Testamentin veren saastuttaa, jonka kautta hän pyhitetty on, ja armon Henkeä pilkkaa?

Cu cât mai rea pedeapsă credeți că va fi judecat vrednic cel care a călcat în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, care a socotit ca fiind un lucru profanat sângele legământului cu care a fost sfințit și care a insultat Duhul harului?

30 Sillä me tunnemme hänen, joka sanoi: minun on kosto, minä tahdon kostaa, sanoo Herra; ja taas: Herra on kansansa tuomitseva.

Căci noi îl cunoaștem pe cel care a spus: “Răzbunarea îmi aparține. Eu voi răsplăti”, zice Domnul. Din nou: “Domnul va judeca poporul său”.

31 Hirmuinen on langeta elävän Jumalan käsiin.

Este un lucru înfricoșător să cazi în mâinile Dumnezeului cel viu.

32 Muistakaa siis entisiä päiviä, joina te valistetut olitte ja kärsitte monen vaivan kilvoituksen:

Dar adu-ți aminte de zilele de mai înainte, când, după ce ai fost luminat, ai dus o mare luptă cu suferințe:

33 Puolittain silloin, kuin te sekä pilkkain että tuskain kautta kaikille ihmeeksi olitte: puolittain, kuin te niiden kanssa osalliset olitte, joille myös niin kävi.

pe de o parte, fiind expuși atât la ocară, cât și la asupririri, iar pe de altă parte, devenind părtași cu cei care erau tratați astfel.

34 Sillä te olette myös niistä vaivoista, jotka minun siteistäni tapahtuivat, osalliset olleet, ja teidän hyvyytenne raatelemisen olette te ilolla kärsineet, tietäen, että teillä on parempi ja pysyväisempi tavara taivaissa.

Căci amândoi ați avut milă de mine în lanțurile mele și ați acceptat cu bucurie jefuirea averilor voastre, știind că aveți pentru voi înșivă o avere mai bună și durabilă în ceruri.

35 Älkäät siis heittäkö pois teidän uskallustanne, jolla suuri palkan makso on.

De aceea, nu aruncați la gunoi îndrăzneala voastră, care are o mare răsplată.

36 Sillä kärsivällisyys on teille tarpeellinen, tehdäksenne Jumalan tahtoa, että te lupauksen saisitte.

Căci aveți nevoie de rezistență pentru ca, după ce ați făcut voia lui Dumnezeu, să primiți făgăduința.

37 Sillä vähän hetken perästä tulee se, joka tuleva on, ja ei viivyttele.

“Peste foarte puțin timp, cel ce vine va veni și nu va aștepta.

38 Mutta vanhurskas elää uskosta: ja joka välttää, siihen ei minun sieluni mielisty.

Dar cel neprihănit va trăi prin credință. Dacă se retrage, sufletul meu nu are nici o plăcere în el.”

39 Mutta emme ole ne, jotka meitämme kadotukseen vältämme, vaan jotka uskomme sielun tallella pitämiseen.

Dar noi nu suntem dintre cei ce se retrag spre pieire, ci dintre cei ce au credință pentru mântuirea sufletului.