< Lododowo 23 >
1 Ne ènɔ kplɔ̃ ŋu be yeaɖu nu kple fia la, lé ŋku ɖe nu si wotsɔ ɖo akɔwò me la ŋu nyuie
Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
2 eye tsɔ hɛ ɖo wò ve dzi ne ènye nutsuɖula.
Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
3 Mègadzro eƒe nuɖuɖu kpeɖiwo o elabena nuɖuɖu ma nye beble.
Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
4 Mègaku kutri vivivo, agbɔdzɔ ɖokuiwò be yeakpɔ hotsui o, dze nunya nàlé avu ɖokuiwò.
Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
5 Kasia wò ŋku nabe yeato kesinɔnuwo dzi la, wo nu va yi xoxo elabena woato aʋala godoo eye woadzo adzo ayi ɖe dziƒo ʋĩi abe hɔ̃ ene.
Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
6 Mègaɖu ŋutsu nuvela ƒe nuɖuɖu o, eye eƒe nuɖuɖu kpeɖiwo megadzro wò o,
Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
7 elabena enye ame si le ga si wòagblẽ ɖe nua ɖaɖa ŋuti la ŋu bum. Egblɔ na wò be, “Ɖu nu, nàno nu” gake megblɔe tso eƒe dzi me o.
Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
8 Àdzɔ nu sue si nèɖu la hã eye àtsɔ wò kafukafunya siwo nègblɔ la hã ada ahee.
Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
9 Mègaƒo nu ɖe bometsila ƒe to me o, elabena ado vlo wò nunyanyawo.
Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
10 Mègaɖe blemaliƒokpewo ɖa alo age ɖe tsyɔ̃eviwo ƒe agble me o
Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
11 elabena ŋusẽtɔe nye wo ta ʋlila; eye awɔ avu kpli wò ɖe wo nu.
Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
12 Tsɔ wò dzi ku ɖe nufiame ŋu eye wò towo natrɔ ɖe gɔmesese ŋu.
Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
13 Mègagbe tohehe na ɖevi o, ne èƒoe kple ati la, mele kuku ge o.
Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
14 Tsɔ ameƒoti he to nɛ eye àɖe eƒe luʋɔ tso ku me. (Sheol )
Bate-l cu nuiaua și îi vei elibera sufletul din iad. (Sheol )
15 Vinye, ne wò dzi dze nunya la, ekema nye hã nye dzi akpɔ dzidzɔ
Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
16 eye nye ememe ke atso aseye ne wò nuyiwo gblɔ nu si le dzɔdzɔe.
Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
17 Mègana wò dzi naʋã ŋu nu vɔ̃ wɔlawo o, ke boŋ tsɔ dzo ɖe Yehowavɔvɔ̃ ŋu.
Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
18 Vavã, mɔkpɔkpɔ le asiwò hena etsɔ si gbɔna eye wò mɔkpɔkpɔ mazu dzodzro o.
Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
19 Vinye, ɖo tom ne nàdze nunya eye na wò dzi nanɔ mɔ dzɔdzɔetɔ dzi.
Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
20 Mègade ha kple ame siwo nye waintsunolawo alo lã geɖe ɖulawo o.
Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
21 Elabena ahatsunolawo kple nutsuɖulawo la, ahee wodana eye alɔ̃ tsu dɔdɔ nana wonɔa awu vuvuwo me.
Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
22 Ɖo to fofowò, ame si dzi wò eye mègado vlo dawò ne eku nyagã o.
Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
23 Ƒle nyateƒe la eye mègadzrae o; ƒle nunya, amehehe kple gɔmesese.
Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
24 Ame dzɔdzɔe fofo atso aseye geɖe eye ame si si vi nyanu le la akpɔ dzidzɔ le eŋu.
Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
25 Dawò kple fofowò nekpɔ dzidzɔ eye nyɔnu si dzi wò la netso aseye!
Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
26 Vinye, tsɔ wò dzi nam eye wò ŋkuwo nenɔ nye mɔwo ŋu
Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
27 elabena gbolo la, ʋe globoe wònye eye srɔ̃nyɔnu ahasitɔ la, vudo xaxɛ wònye.
Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
28 Ede xa ɖi abe adzodala ene eye wòdzia ŋutsu ahasitɔwo ƒe xexlẽme ɖe edzi.
De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
29 Ame kae le hũu ɖem? Ame kae le veve sem? Ame kae le nu xam? Ame kae le eƒe nuteɖeamedziwo gblɔm? Ame kae xɔ abi yakatsyɔ? Ame ka ƒe ŋkue biã abe ʋu ene?
Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
30 Ame siwo tsia wainze te la tɔe, ame siwo yina ɖaɖɔa wain si wotɔtɔ kpɔ la tɔe.
Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
31 Mègaɖɔ wain kpɔ ne ebiã dzẽe, ne ele fu tsɔm le kplu me, ne eto vetome heɖiɖi ɖe dɔ me o!
Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
32 Le nuwuwu la, eɖua ame abe da ene eye wònyɔa aɖi abe ƒli ene.
La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
33 Wò ŋkuwo akpɔ nu tutɔ manyatalenuwo eye wò susu anɔ nu baɖabaɖawo susum.
Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
34 Ànɔ abe ame si mlɔ atsiaƒu gbana dzi alo ame si mlɔ abala dzi ene.
Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
35 Àgblɔ be, “Woxlã nu ɖem gake nyemexɔ abi o! Woƒom gake mevem o! Ɣe ka ɣi gɔ̃ manyɔ ne magadi ahayomemɔ?”
M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.