Mateo 25
1 Míatsɔ ɖetugbi ewo aɖewo ƒe ŋutinya asɔ kple dziƒofiaɖuƒe la. Ɖetugbi ewo siawo tsɔ woƒe akaɖiwo ɖe asi be yewoayi aɖakpe ŋugbetɔsrɔ̃ aɖe.
“Atunci Împărăția Cerurilor va fi ca zece fecioare care și-au luat lămpile și au ieșit în întâmpinarea mirelui.
2 Wo dometɔ atɔ̃ nye abunɛtɔwo, eye ame atɔ̃ hã nye nunyalawo.
Cinci dintre ele erau nebune, iar cinci erau înțelepte.
3 Abunɛtɔwo tsɔ woƒe akaɖiwo, ke wometsɔ ami kpe ɖe akaɖiawo ŋu o.
Cele care erau nebune, când și-au luat lămpile, nu au luat ulei cu ele,
4 Ke nunyalawo ya tsɔ ami ɖe woƒe goewo me kpe ɖe woƒe akaɖiawo ŋuti.
dar cele înțelepte au luat ulei în vasele lor împreună cu lămpile lor.
5 Eva dzɔ be ŋugbetɔsrɔ̃ la tsi megbe, ale alɔ̃ de asi ɖetugbiawo tsɔtsɔ me, eye womlɔ anyi dɔ alɔ̃.
Și, pe când întârzia mirele, toate au adormit și au dormit.
6 “Ke le zãtitina la, ɣli ɖi be, ‘Ŋugbetɔsrɔ̃ la va ɖo azɔ. Mido go va kpee hee!’
Dar la miezul nopții s-a auzit un strigăt: “Iată! Vine mirele! Ieșiți în întâmpinarea lui!
7 “Ɖetugbiawo katã fɔ, eye wodzra woƒe akaɖiawo ɖo.
Atunci toate acele fecioare s-au sculat și și-au aranjat lămpile.
8 Tete abunɛtɔawo gblɔ na nunyalawo be, ‘Mina miaƒe ami la ƒe ɖe mí, elabena míaƒe akaɖiawo le tsitsim.’
Cele nebune au zis celor înțelepte: “Dați-ne puțin din untdelemnul vostru, căci lămpile noastre se sting.
9 “Gake woɖo eŋu na abunɛtɔawo be, ‘Mía tɔ hã mesɔ gbɔ ade mia kple míawo nu o, eya ta miyi ne miadze ɖe na mia ɖokuiwo.’
Dar înțeleptele au răspuns: “Și dacă nu este destul pentru noi și pentru voi? Mergeți mai degrabă la cei care vând și cumpărați pentru voi înșivă'.
10 “Kaka woaɖe afɔ la, ŋugbetɔsrɔ̃ la va ɖo xoxo, eye ame siwo nɔ klalo la yi srɔ̃ɖeƒe la kplii, eye wotu agbo si le aƒea nu la.
În timp ce ele se duceau să cumpere, a venit mirele, și cele care erau pregătite au intrat cu el la ospățul de nuntă, și ușa s-a închis.
11 “Emegbe la, ɖetugbi abunɛtɔ atɔ̃awo va do ɖe agboa nu nɔ ɣli dom be, ‘Aƒetɔ, ʋu agbo la na mí!’
După aceea au venit și celelalte fecioare, zicând: “Doamne, Doamne, deschide-ne!”.
12 “Aƒetɔ la ɖo eŋu na wo be, ‘Vavã mele egblɔm na mi bena, nyemenya mi o!’
Dar El a răspuns: “Adevărat vă spun că nu vă cunosc.
13 “Eya ta minɔ ŋudzɔ, eye miadzra ɖo, elabena mienya ŋkeke alo gaƒoƒo si dzi matrɔ ava o.
Vegheați, deci, pentru că nu știți nici ziua, nici ceasul în care va veni Fiul Omului.
14 “Dziƒofiaɖuƒe la gasɔ kple Aƒetɔ aɖe si ɖo be yeawɔ mɔzɔzɔ ayi anyigba bubu aɖe dzi la. Hafi wòadzo la, eyɔ eƒe dɔlawo hetsɔ ga home vovovo de asi na wo dometɔ ɖe sia ɖe be wòatsɔ nɔ asi tsam va se ɖe esime yeagbɔ.
Căci este ca un om care se duce în altă țară, care și-a chemat slugile sale și le-a încredințat bunurile sale.
15 “Etsɔ sidi akpe atɔ̃ na ame gbãtɔ, tsɔ sidi akpe eve na ame evelia, eye wòtsɔ sidi akpe ɖeka na ame etɔ̃lia. Ema ga la na wo ɖe woƒe ŋutete nu, eye le esia megbe la edzo yi mɔa dzi.
Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, altuia unul, și altuia unul, fiecăruia după putința lui. Apoi și-a continuat călătoria.
16 Ame si xɔ sidi akpe atɔ̃ la de asi asitsatsa me kplii enumake, eye eteƒe medidi hafi wògakpɔ sidi akpe atɔ̃ ɖe gatia dzi o.
Imediat, cel care a primit cei cinci talanți s-a dus și a făcut schimb cu ei și a făcut alți cinci talanți.
17 Ame si xɔ sidi akpe eve hã tsa asi kple etɔ, eye wògakpɔ sidi akpe eve bubu ɖe edzi.
La fel, și cel care a primit cei doi a mai câștigat încă doi.
18 “Ke ame si xɔ sidi akpe ɖeka la ya yi ɖaɖe do ɖe anyigba, eye wòtsɔ eƒe Aƒetɔ ƒe ga la ɣla ɖe eme be wòanɔ dedie.
Dar cel care a primit un talant s-a dus, a săpat în pământ și a ascuns banii stăpânului său.
19 “Aƒetɔ la trɔ gbɔ le ŋkeke geɖewo megbe, eye wòyɔ dɔlawo be woava na akɔnta tso ga siwo wòtsɔ na wo la ŋuti.
“După multă vreme, a venit stăpânul acelor robi și a făcut socoteli cu ei.
20 Ame si wòtsɔ sidi akpe atɔ̃ na la tsɔ sidi akpe ewo vɛ nɛ.
Cel care primise cei cinci talanți a venit și a adus alți cinci talanți, zicând: “Doamne, mi-ai dat cinci talanți. Iată, am câștigat alți cinci talanți în plus față de ei'.
21 “Eƒe Aƒetɔ kafui ŋutɔ le eƒe dɔ nyui si wòwɔ la ta. Egblɔ na dɔla la be, ‘Wò dɔla nyui, èwɔ nuteƒe ŋutɔ, eya ta tso azɔ dzi la, matsɔ dɔ geɖe ade wò dzikpɔkpɔ te. Va ne nàkpɔ dzidzɔ kplim!’
Domnul său i-a zis: “Bine, slugă bună și credincioasă. Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri. Intră în bucuria stăpânului tău'.
22 “Ame si xɔ sidi akpe eve la hã va gblɔ na Aƒetɔ la be, ‘Aƒetɔ, ètsɔ sidi akpe eve nam, gake megakpɔ sidi akpe eve bubu ɖe edzi.’
Și cel ce a primit cei doi talanți a venit și a zis: “Doamne, mi-ai dat doi talanți. Iată, am mai câștigat încă doi talanți în plus față de ei'.
23 “Aƒetɔ la gblɔ nɛ kple dzidzɔ be, ‘Dɔ nyui aɖee nye ema nèwɔ. Dɔla dzɔdzɔe kple nuteƒewɔlae nènye. Esi nèɖi anukware le ga home sue sia ŋu dɔ wɔwɔ me ta la, tso azɔ dzi la, matsɔ ga geɖe ade asi na wò.’
Domnul său i-a zis: “Bine, slugă bună și credincioasă. Ai fost credincios în privința câtorva lucruri. Eu te voi pune peste multe lucruri. Intră în bucuria stăpânului tău'.
24 “Ame si xɔ sidi akpe ɖeka la hã va do, eye wòdo dzi gblɔ na Aƒetɔ la be, ‘Aƒetɔ, menya be wò nya ɖe wòsẽ; eŋea nu le afi si mèƒã nu ɖo o, eye nèƒoa nu ƒu le afi si mewu nu ɖo o,
Cel care primise un talant a venit și a zis: “Doamne, te-am cunoscut că ești un om aspru, că seceri de unde n-ai semănat și aduni de unde n-ai împrăștiat.
25 ale menɔ vɔvɔ̃m be ne mekpɔ viɖe aɖe ɖe ga la dzi la, àxɔe le asinye bɔbɔe, eya ta metsɔ wò ga la ɣla ɖe to, eye esi nèva la, mehee ɖe go. Eyae nye esi.’
M-am temut, m-am dus și am ascuns talantul tău în pământ. Iată că ai ceea ce este al tău'.
26 “Aƒetɔ la ɖo eŋu nɛ kple dɔmedzoe be, ‘Dɔla vɔ̃ɖi kple kuviatɔe nènye; esi nènya be ame sesẽe menye, eye meŋea nu le afi si nyemeƒã nu ɖo o, eye meƒoa nu ƒu le afi si nyemewu nu ɖo o, eye esi nènya hã be mele viɖe bia ge ɖe ga la dzi la,
Dar stăpânul său i-a răspuns: “Slugă rea și leneșă! Știai că secer unde n-am semănat și adun unde n-am împrăștiat.
27 ele na wò be nàtsɔ ga la ada ɖe gadzraɖoƒe nam teti be wòahe viɖe vi aɖe vɛ nam.
Trebuia deci să fi depus banii mei la bancheri și, la venirea mea, să-i primesc înapoi pe ai mei cu dobândă.
28 “‘Mixɔ ga la le ame vɔ̃ɖi sia si, eye miatsɔe na ame si si sidi akpe ewo le la,
Luați deci talantul de la el și dați-l celui care are zece talanți.
29 elabena ame si wɔ nu si wotsɔ nɛ ŋu dɔ nyuie la, woagatsɔ nu geɖe akpee nɛ, be nu nasɔ gbɔ ɖe esi fũu. Ke ame si meɖia anukware o la, woaxɔ nu suetɔ kekeake si le esi la hã le esi.
Căci fiecăruia care are i se va da și va avea din belșug, dar celui care nu are i se va lua chiar și ceea ce are.
30 Woatsɔ dɔla ɖigbɔ̃ sia aƒu gbe ɖe viviti si do tsiɖitsiɖi la me, afi ma avifafa kple aɖukliɖuɖu anɔ.’
Aruncați-l pe robul nefolositor în întunericul de afară, unde va fi plâns și scrâșnit din dinți.
31 “Ne Nye, Amegbetɔ Vi la meva le nye ŋutikɔkɔe me kple mawudɔlawo katã la, ekema manɔ anyi ɖe nye ŋutikɔkɔefiazikpui la dzi.
“Dar când va veni Fiul Omului în slava Sa și toți sfinții îngeri cu El, atunci va ședea pe tronul slavei Sale.
32 Ekema dukɔ siwo katã le xexea me alo ame siwo katã le xexea me la aƒo ƒu ɖe ŋkunyeme, eye mama ameawo me ɖe akpa eve abe ale si alẽkplɔla maa alẽwo ɖa tso gbɔ̃wo gbɔe ene.
Înaintea Lui se vor aduna toate neamurile și El le va despărți unele de altele, așa cum un păstor desparte oile de capre.
33 Mada alẽawo ɖe nye nuɖusime, eye gbɔ̃awo anɔ nye miame.
El va pune oile la dreapta Sa, iar caprele la stânga.
34 “Ekema Nye, Fia la, magblɔ na ame siwo le nye nuɖusime la be, ‘Fofonye ƒe ame yayrawo, miyi ɖe fiaɖuƒe si wodzra ɖo ɖi na mi tso xexea me ƒe gɔmedzedzea me ke la me,
Atunci Regele le va spune celor de la dreapta sa: 'Veniți, binecuvântați de Tatăl meu, moșteniți Împărăția pregătită pentru voi de la întemeierea lumii;
35 elabena esi dɔ wum la, miena nuɖuɖum, tsikɔ wum, eye miena tsim, medze mi abe amedzro ene, eye miexɔm atuu ɖe miaƒe aƒewo me.
căci mie mi-a fost foame și voi mi-ați dat de mâncare. Mi-a fost sete și mi-ați dat să beau. Am fost străin și m-ați primit în casă.
36 Awu menɔ ŋunye o, gake mietsɔ awu nam medo. Medze dɔ, eye mieva kpɔm ɖa. Menɔ gaxɔ me, eye mieɖi tsa va gbɔnye.’
am fost gol și m-ați îmbrăcat. Am fost bolnav și m-ați vizitat. Am fost în închisoare și ați venit la mine.
37 “Ame dzɔdzɔewo abia be, ‘Aƒetɔ, ɣe ka ɣi míekpɔ wò dɔ nɔ wuwòm, eye míena nuɖuɖu wò? Alo tsikɔ nɔ wuwòm, eye míena tsi wò nèno kpɔ?
Atunci cei drepți Îi vor răspunde și vor zice: “Doamne, când Te-am văzut noi flămând și Te-am hrănit, sau însetat și Ți-am dat de băut?
38 Ɣe ka ɣi nèva dze mí abe amedzro ene,
Când Te-am văzut străin și Te-am primit la noi, sau gol și Te-am îmbrăcat?
39 eye gbe ka gbee míetsɔ awu na wò nèdo kpɔ? Ɣe ka ɣi wode wò gaxɔ me alo nedze dɔ, eye míeva kpɔ wò ɖa?’
Când Te-am văzut bolnav sau în închisoare și am venit la Tine?”.
40 “Eye Nye, Fia la, maɖo eŋu na wo be, ‘Vavã, mele egblɔm na mi bena, esi miewɔ nu siawo katã na nɔvinye sue siawo dometɔ aɖe ta la, nyee miewɔ wo na!’
Împăratul le va răspunde: “Adevărat vă spun că, pentru că ați făcut aceasta unuia dintre acești frați ai Mei cei mai mici, Mie Mi-ați făcut-o.
41 “Azɔ matrɔ ɖe ame siwo le nye miame la ŋu agblɔ na wo be, ‘Mite ɖa le gbɔnye, mi ame siwo woƒo fi de la. Miyi dzomavɔ si wodzra ɖo ɖi na Abosam kple eƒe dɔlawo la me, (aiōnios g166)
Apoi va spune și celor de la stânga: 'Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, pregătit diavolului și îngerilor lui; (aiōnios g166)
42 elabena esi dɔ wum la, miena nuɖuɖum o, tsikɔ wum miena tsim be mano o.
pentru că am fost flămând și nu Mi-ați dat să mănânc; Mi-a fost sete și nu Mi-ați dat să beau;
43 Meva dze mi abe amedzro ene, gake miexɔm o, menɔ amama, gake mietsɔ awu nam be mado o, medze dɔ, gake mieva kpɔm ɖa o, wodem gaxɔ me, gake medzro mi be miava do gbe teti hã nam o.’
am fost străin și nu M-ați găzduit; gol și nu M-ați îmbrăcat; bolnav și în temniță și nu M-ați vizitat'.
44 “Woawo hã aɖo eŋu nam be, ‘Aƒetɔ, gbe ka gbe míekpɔ wò be, dɔ le wuwòm, alo tsikɔ le wuwòm, eye míena nuɖuɖu alo tsi wò. Ɣe ka ɣi nèdze mía gbɔ, nèle amama, nèdze dɔ alo nèle gaxɔ me, eye míeva kpɔ wò ɖa alo kpe ɖe ŋuwò o mahã’?
Atunci vor răspunde și ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut noi flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniță, și nu Te-am ajutat?
45 “Ale maɖo eŋu na wo be, ‘Vavã, mele egblɔm na mi bena, esi miegbe be yewomawɔ nu siawo na nɔvinye sue siawo dometɔ ɖeka teti hã o la, nyee nye ema miewɔ wo na o.’
Atunci El le va răspunde și le va zice: “Adevărat vă spun că, dacă n-ați făcut lucrul acesta unuia dintre cei mai mici dintre aceștia, nici Mie nu Mi l-ați făcut.
