Luka 11
1 Gbe ɖeka Yesu nɔ gbe dom ɖa le teƒe aɖe. Esi wòwu nu la, eƒe nusrɔ̃lawo dometɔ ɖeka te ɖe eŋu, eye wògblɔ nɛ be, “Aƒetɔ, fia gbedodoɖa mí abe ale si Yohanes fia eƒe nusrɔ̃lawo ene.”
După ce a terminat de rugat într-un loc, unul din ucenicii Săi I-a zis: “Doamne, învață-ne să ne rugăm, cum i-a învățat și Ioan pe ucenicii Săi.”
2 Yesu gblɔ na wo be, “Ale miado gbe ɖae nye esi: “‘Fofo, woade bubu wò ŋkɔ ŋuti, wò fiaɖuƒe neva.
El le-a zis: “Când vă rugați, spuneți, “Tatăl nostru care ești în ceruri, fie ca numele tău să fie păstrat sfânt. Fie ca Împărăția Ta să vină. Facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ.
3 Na nuɖuɖu mí gbe sia gbe,
Dă-ne în fiecare zi pâinea noastră cea de toate zilele.
4 tsɔ mìaƒe nu vɔ̃wo ke mí le, esi míetsɔ ame siwo daa vo ɖe mía ŋuti la tɔwo ke wo ta, eye mègakplɔ mí yi tetekpɔ me o.’”
Iartă-ne nouă păcatele noastre, pentru că și noi înșine iertăm tuturor celor care ne sunt datori. Nu ne duce pe noi în ispită, ci izbăvește-ne pe noi de cel rău”.”
5 Yesu yi edzi gagblɔ na wo be, “Mitsɔe be, xɔ̃ aɖe le mia dometɔ ɖeka si, eye woyi xɔ̃a gbɔ zãtitina hegblɔ nɛ be, ‘Xɔ̃nye do abolo etɔ̃ nam,
El le-a zis: “Care dintre voi, dacă vă veți duce la miezul nopții la un prieten și-i veți spune: “Prietene, împrumută-mi trei pâini,
6 elabena xɔ̃nye aɖe si le mɔ zɔm la va dzem, eye naneke meli matsɔ nɛ wòaɖu o.’
căci un prieten de-al meu a venit la mine din călătorie și nu am ce să-i pun înainte,
7 “Mitsɔe be ame si le xɔ me la ɖo eŋu be, ‘Mègaɖe fu nam o. Míedo ʋɔa xoxo, eye nye kple vinyewo míemlɔ anyi. Nyemate ŋu afɔ ava na naneke wò o.’
iar el, dinăuntru, va răspunde și va zice: “Nu mă deranja. Ușa este acum închisă, iar copiii mei sunt cu mine în pat. Nu pot să mă ridic și să ți-i dau'?”?
8 “Mele egblɔm na mi be nenye be xɔ̃wòa mefɔ ʋu ʋɔa o, togbɔ be xɔ̃wò wònye hã la, ne èƒo ʋɔa atraɖii la, afɔ ava tsɔ nu sia nu si dim nèle la na wò, elabena èku kutri bia nu si dim nèle la atraɖii.
Vă spun că, deși nu se va ridica și nu i le va da, pentru că este prietenul lui, totuși, datorită insistenței lui, se va ridica și îi va da atâtea câte îi trebuie.
9 Alea tututue wònɔna le gbedodoɖa hã me. Mibia nu, eye woana mi; midi nu, eye miakpɔe; miƒo ʋɔa, eye woaʋui na mi.
“Vă spun: cereți și vi se va da. Continuați să căutați și veți găsi. Continuați să bateți la ușă și vi se va deschide.
10 Ame sia ame si biaa nu la, wonanɛ; ame sia ame si dia nu la, ekpɔnɛ, eya ta ne mieƒo ʋɔa ko la, woaʋui na mi.
Căci oricine cere primește. Cel care caută găsește. Celui care bate i se va deschide.
11 “Mi ame siwo nye vi fofowo ɖe, nenye be viwò bia tɔmelã ɖe, dalãe nàtsɔ nɛa?
Care dintre voi, taților, dacă fiul vostru va cere o pâine, îi va da o piatră? Sau, dacă va cere un pește, nu-i va da un șarpe în loc de pește, nu-i așa?
12 Alo ne ebia koklozi ɖe, ahɔ̃e nàtsɔ nɛa? Gbeɖe miewɔa esia o!
Sau, dacă va cere un ou, nu-i va da un scorpion, nu-i așa?
13 “Azɔ nenye be mi ame siwo nye nu vɔ̃ wɔlawo mienaa nu nyui mia viwo la, ɖe mienya be mia Fofo si le dziƒo la anyo dɔ me, ana Gbɔgbɔ Kɔkɔe la ame siwo biae la oa?”
Dacă voi, deci, fiind răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru ceresc va da Duhul Sfânt celor care i-l cer?”
14 Gbe ɖeka Yesu nya gbɔgbɔ vɔ̃ do goe le tokunɔ aɖe me, eye amea de asi nuƒoƒo me enumake. Ame siwo nɔ afi ma la kpɔ dzidzɔ hetso aseye le nukunu sia ta.
El scotea un demon, și acesta era mut. După ce demonul a ieșit, muticul a vorbit; și mulțimile se mirau.
15 Gake ame aɖewo nɔ ameawo dome siwo gblɔ be, “Mewɔ nuku be ame sia le gbɔgbɔ vɔ̃wo nyam le amewo me o, elabena exɔ ŋusẽ tso Belzebul, si nye gbɔgbɔ vɔ̃wo ƒe fia la gbɔ!”
Dar unii dintre ei ziceau: “El scoate demonii prin Beelzebul, prințul demonilor.”
16 Ame bubuwo di tso esi be wòana dzesi aɖewo nadze le yame si afia be eƒe ŋusẽ tso Mawu gbɔ vavã.
Alții, punându-l la încercare, căutau de la el un semn din cer.
17 Yesu dze si nu si nɔ ame siawo katã ƒe susu me, eya ta egblɔ be, “Ne dukɔ aɖe me tɔwo ma ɖe wo nɔewo ŋu hele aʋa wɔm la, dukɔa agbã, nenema ke nenye be aƒe aɖe me yɔ fũu kple dzre la, mate ŋu anɔ te o.”
Dar El, cunoscându-le gândurile, le-a zis: “Orice împărăție împărțită împotriva ei însăși este dărâmată. O casă împărțită împotriva ei însăși cade.
18 Nenye be enye nyateƒe abe ale si miegblɔe be Belzebul ye le dɔ wɔm le menye be manya eƒe gbɔgbɔ vɔ̃wo ɖa la, aleke Satana ƒe fiaɖuƒe anɔ tee, nenye be ema ɖe eya ŋutɔ ŋuti?
Dacă și Satana este dezbinat împotriva lui însuși, cum va rezista împărăția lui? Căci voi spuneți că eu scot demoni prin Beelzebul.
19 Eye nenye be miele gbɔgblɔm be mele gbɔgbɔ vɔ̃wo nyam kple Belzebul ƒe ŋusẽ ɖe, ŋusẽ ka miaƒe amewo ya zãna ne wole gbɔgbɔ vɔ̃wo nyam? Miaƒe amewo boŋ neɖo nya si mietsɔ ɖe ŋutinye la ŋu na mi.
Dar dacă Eu scot demoni prin Beelzebul, prin cine îi scot copiii voștri? De aceea ei vor fi judecătorii voștri.
20 Azɔ ne mele gbɔgbɔ vɔ̃wo nyam kple Mawu ƒe ŋusẽ la, ekema efia be mawufiaɖuƒe la va ɖo mia dome.
Dar dacă eu, prin degetul lui Dumnezeu, scot afară demoni, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit la voi.
21 Nenye be ŋusẽtɔ aɖe kpla eƒe aʋawɔnuwo, eye wòle eƒe fiasã ŋu dzɔm la, eƒe nuwo anɔ dedie.
“Când un om puternic, înarmat până-n dinți, își păzește locuința, bunurile sale sunt în siguranță.
22 Gake ne ame si sẽ ŋu wui va dze edzi, eye woxɔ ŋusẽ le esi la, axɔ eƒe aʋawɔnu siwo ŋu wòle ŋu ɖom ɖo la le esi, eye wòama eƒe nunɔamesiwo.
Dar când cineva mai puternic îl atacă și îl învinge, îi ia toată armura în care se încredea și își împarte prada.
23 “Ame si mele dzinye o la, etsi tsitre ɖe ŋunye, eye ame si meƒoa ƒu nuwo kplim o la eyae kanɛ hlẽna.”
Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea. Cine nu se adună cu mine se risipește.
24 “Ne gbɔgbɔ vɔ̃ aɖe do go le ame aɖe me la, eyia gbedzi, afi si wòtsana le ɣeyiɣi aɖe sinu nɔa sitsoƒe dim, ke ne mekpɔ ɖeke o la, etrɔna yina ɖe ame si me wòdo go le la me.
După ce a ieșit din om, duhul necurat trece prin locuri uscate, căutând odihnă; și, cum nu găsește nimic, zice: “Mă voi întoarce la casa mea de unde am ieșit.
25 Ne wòkpɔ be wokplɔ yeƒe nɔƒe xoxo la wòle dzadzɛe, eye nu sia nu le ɖoɖo nu.
Când se întoarce, o găsește măturată și pusă în ordine.
26 Eyina ɖayɔa gbɔgbɔ vɔ̃ adre bubu siwo vɔ̃ɖi wui la wogena ɖe amea me. Esia wɔnɛ be ame sia ƒe nɔnɔme gblẽna ɖe edzi wu tsã.”
Atunci se duce și ia alte șapte duhuri mai rele decât el, intră și locuiesc acolo. Ultima stare a acelui om devine mai rea decât prima.”
27 Esi Yesu nɔ nya siawo gblɔm la, nyɔnu aɖe si nɔ ameawo dome la do ɣli be, “Mawu neyra dawò, ƒodo si me nèmlɔ kple no si nèno.”
Pe când zicea El aceste lucruri, o femeie din mulțime a ridicat glasul și I-a zis: “Binecuvântat este pântecele care Te-a născut și sânii care Te-au alăptat!”
28 Yesu ɖo eŋu nɛ be, “Enyo, gake woayra ame siwo sea mawunya la, eye wowɔa edzi pɛpɛpɛ.”
Iar el a zis: “Dimpotrivă, fericiți cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu și-l păzesc.”
29 Esi amehawo le ƒu ƒom ɖe edzi la, Yesu gblɔ be, “Esia nye dzidzime vɔ̃ɖi si le dzesi dim, gake womana dzesi aɖeke tsɔ wu Yona ƒe dzesi o.
Când s-a adunat mulțimea la El, a început să zică: “Acesta este un neam rău. Ea caută un semn. Nu i se va da alt semn decât semnul profetului Iona.
30 Elabena ale si Yona nye dzesi na Ninivetɔwoe la, nenema ke Amegbetɔ Vi la anye dzesi na dzidzime siae.
Căci, după cum Iona a fost un semn pentru niniviteni, așa va fi și Fiul Omului pentru acest neam.
31 Le ʋɔnudrɔ̃ŋkekea dzi la, Nyɔnufia si tso Seba la atsi tsitre afia asi dzidzime sia, eye wòabu fɔ wo, elabena ezɔ mɔ tso anyigba ƒe seƒe ke va be yease Solomo ƒe nufiamenyawo, ke azɔ ame aɖe si kɔ wu Solomo la le mia dome.
Împărăteasa Sudului se va ridica la judecată împreună cu oamenii acestui neam și îi va condamna, pentru că a venit de la marginile pământului să asculte înțelepciunea lui Solomon; și iată că unul mai mare decât Solomon este aici.
32 Ninivetɔwo kura gɔ̃ hã atsi tsitre le ʋɔnudɔdrɔ̃ la me ɖe dzidzime sia ŋu, eye woabu fɔe, elabena woawo la, wotrɔ dzime esime Yona va gblɔ mawunya na wo. Ke ame si kɔ wu Yona boo la le afii, gake dukɔ sia gbe be yewomaɖo toe o.”
Bărbații din Ninive se vor ridica la judecată împreună cu acest neam și îl vor condamna, pentru că s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; și iată, unul mai mare decât Iona este aici.
33 “Ame aɖeke mesia akaɖi tsɔnɛ ɣlana ɖe nu te o, ke boŋ etsɔnɛ dana ɖe akaɖiti dzi be wòaklẽ na ame siwo katã le xɔa me.
Nimeni, când aprinde o lampă, nu o pune în pivniță sau sub un coș, ci pe un suport, ca să vadă lumina cei ce intră.
34 Wò ŋkue nye akaɖi na wò ŋutilã. Ne wò ŋku dzi kɔ la, wò ame blibo la àyɔ fũu kple kekeli. Ke ne ŋku vɔ̃ɖi le asiwò la, màte ŋu akpɔ kekeli la o, elabena àtsi viviti me.
Lampa trupului este ochiul. De aceea, când ochiul tău este bun, tot corpul tău este și el plin de lumină; dar când este rău, tot corpul tău este plin de întuneric.
35 Eya ta kpɔ nyuie be kekeli si le mewò la naganye viviti o.
De aceea, vedeți dacă lumina care este în voi nu este întuneric.
36 Nenye be èkɔ le ɖokuiwò me, eye viviti aɖeke mele mewò o la, ekema wò gotagome hã aklẽ abe akaɖi keklẽ gã aɖee wosi ɖe mewò ene.”
Așadar, dacă tot trupul vostru este plin de lumină, neavând nicio parte întunecată, va fi în întregime plin de lumină, ca atunci când lampa cu strălucirea ei strălucitoare vă luminează.”
37 Esi Yesu wu nya siawo gbɔgblɔ nu la, Farisitɔ aɖe kpee be wòava ɖu nu le ye gbɔ, ale wòyi ɖe egbɔ henɔ anyi ɖe kplɔ̃a ŋu.
Pe când vorbea el, un fariseu l-a invitat să ia masa cu el. El a intrat și s-a așezat la masă.
38 Ke esi Farisitɔ la kpɔ be Yesu meklɔ ŋui gbã hafi be yeaɖu nu o la, eƒe mo wɔ yaa.
Fariseul, când l-a văzut, s-a mirat că nu se spălase mai întâi înainte de cină.
39 Aƒetɔ la gblɔ nɛ be, “Mi Farisitɔwo la, mieɖoa ŋu ɖo tsɔa dzigbɔɖi klɔa kplu kple agbawo ŋuti, gake miaƒe agbe me yɔ fũu kple ɖiƒoƒo, ŋubiabiã kple tamesesẽ.
Domnul i-a zis: “Voi, fariseii, curățați partea exterioară a paharului și a farfuriei, dar partea voastră interioară este plină de șantaj și de răutate.
40 Mi movitɔwo! Menye Mawue wɔ nu sia nu godo kple eme oa?
Voi, nebunilor, nu cumva Cel care a făcut partea exterioară nu a făcut și partea interioară?
41 Eya ta miklɔ nuawo me to dɔmenyowɔwɔ na ame dahewo me, eye mia ŋuti katã hã akɔ.
Dar dați ca daruri celor nevoiași cele dinăuntru și iată că toate lucrurile vor fi curate pentru voi.
42 “Ke babaa na mi Farisitɔwo! Togbɔ be mieɖoa ŋku edzi tsɔa ahamɛ kple ƒãglo kpakple ama bubu ƒomeviwo katã ƒe ewolia naa Mawu hã la, miedrɔ̃a ʋɔnu dzɔdzɔe o, eye mieŋlɔna be be Mawu ƒe lɔlɔ̃ li gɔ̃ hã. Enyo be miatsɔ miaƒe nukpɔkpɔwo ƒe ewolia aɖo Mawu ŋkume, gake mele be miaŋlɔ nu vevi siawo be o.
Dar vai de voi, fariseilor! Pentru că voi dați zeciuială pentru mentă, rudenie și orice altă plantă, dar ocoliți dreptatea și dragostea lui Dumnezeu. Ar fi trebuit să le faceți pe acestea și să nu le lăsați pe celelalte nefăcute.
43 “Baba na mi Farisitɔwo! Elabena mielɔ̃a bubuteƒenɔnɔ le miaƒe ƒuƒoƒewo, eye miedina be amewo nado gbe na yewo kple bubu tɔxɛ nenye be miezɔ to ablɔ dzi va yina.
Vai de voi, fariseilor! Pentru că vă plac locurile cele mai bune din sinagogi și salutul din piețe.
44 “Babaa na mi. Ɖeko miele abe yɔdo siwo dzi gbe vu tsyɔ̃ ene. Amewo va toa mia dzi, eye womenyaa nu dziŋɔ si dzi zɔm wole o.”
Vai vouă, cărturari și farisei, ipocriților! Pentru că sunteți ca niște morminte ascunse, iar cei care umblă peste ele nu știu.”
45 Sefialawo dometɔ ɖeka si hã nɔ ameawo dome la yɔe, eye wògblɔ nɛ be, “Aƒetɔ, le nya si nègblɔ fifi laa me la, èdo vlo miawo hã.”
Unul dintre avocați i-a răspuns: “Învățătorule, spunând aceasta, ne insulți și pe noi.”
46 Yesu ɖo eŋu nɛ be, “Babaa na mi sefialawo hã. Elabena mietsɔa agba kpekpe, siwo wu tsɔtsɔ la ɖoa amewo dzi, eye miawo ŋutɔ mietsɔa miaƒe asibidɛ ɖeka kaa agbawo ŋu o.
El a zis: “Vai de voi, avocaților! Pentru că îi încărcați pe oameni cu poveri greu de purtat, iar voi înșivă nu ridicați nici măcar un deget pentru a ajuta la purtarea acestor poveri.
47 “Babaa na mi! Elabena ɖeko miele abe mia tɔgbui siwo wu nyagblɔɖila siwo nɔ anyi tsã va yi la ene.
Vai de voi! Pentru că voi construiți mormintele profeților, iar părinții voștri i-au ucis.
48 Mieɖi ɖase, eye mieda asi ɖe nu si mia fofowo wɔ la dzi be enyo. Wowu nyagblɔɖilawo, eye miawo hã mieɖɔa woƒe yɔdowo ɖo.
Așa că voi mărturisiți și consimțiți la faptele părinților voștri. Căci ei i-au ucis, iar voi le construiți mormintele.
49 Nu si Mawu gblɔ tso mia ŋu lae nye be, ‘Maɖo nyagblɔɖilawo kple apostolowo ɖe mi. Ke miawu ɖewo, eye mianya ɖewo de gbe.’
De aceea și înțelepciunea lui Dumnezeu a spus: “Voi trimite la ei profeți și apostoli; și pe unii dintre ei îi vor ucide și îi vor prigoni,
50 Woatsɔ nya ɖe mi dzidzime sia ŋu ɖe Mawu ƒe nyagblɔɖilawo ƒe ʋukɔkɔɖi tso keke xexe sia me ƒe gɔmedzedze ke ta.
pentru ca sângele tuturor profeților, care a fost vărsat de la întemeierea lumii, să fie cerut de acest neam,
51 Le nyateƒe me, woabu fɔ mi tso Abel ƒe ʋu dzi va se ɖe Zekaria, ame si wowu le vɔsamlekpui kple kɔkɔeƒe la dome la dzi. Le nyateƒe me la, woatsɔ fɔbubu sia ada ɖe dzidzime sia dzi.
de la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia, care a pierit între altar și sanctuar. Da, vă spun, va fi cerut de această generație.
52 “Baba na mi senyalawo, elabena mietsɔ nunya la ƒe safui dzoe. Esi miawo ŋutɔ miegbe nu le egbɔ ta la, miexea mɔ na ame bubuwo bena womakpɔ mɔ axɔ nyateƒe la dzi ase o.”
Vai de voi, avocaților! Căci ați luat cheia cunoștinței. Voi înșivă nu ați intrat înăuntru, iar pe cei care intrau, voi i-ați împiedicat.”
53 Esi wòdo go tso afi ma la, Farisitɔwo kple agbalẽfialawo tsi tsitre ɖe eŋu vevie, eye wole biabia vovovowo biam
Pe când le spunea El aceste lucruri, cărturarii și fariseii au început să se mânie cumplit și să scoată multe lucruri de la El,
54 be woalée le eƒe nuƒoƒo me.
pândindu-L și căutând să-L prindă în ceva ce ar putea să spună, ca să-L acuze.
