Yohanes 18
1 Esi Yesu do gbe ɖa vɔ la, eya kple eƒe nusrɔ̃lawo dzo ɖato Kidron Bali la me. Woyi egodo, eye woyi abɔ aɖe si le afi ma la me.
După ce a rostit aceste cuvinte, Isus a ieșit cu ucenicii Săi peste pârâul Chedron, unde era o grădină, în care a intrat împreună cu ucenicii Săi.
2 Azɔ Yuda, ame si de Yesu asi la hã nya teƒe sia, elabena Yesu kplɔa eƒe nusrɔ̃lawo yina afi ma edziedzi.
Iuda, cel care l-a trădat, cunoștea și el locul, pentru că Isus se întâlnea adesea acolo cu ucenicii săi.
3 Ale Yuda va abɔ la me, eye wònɔ ŋgɔ na nunɔlagãwo, Farisitɔwo, asrafowo kple kpovitɔwo. Ale wodze mɔ kple akakatiwo kple akaɖiwo kple aʋawɔnuwo va do ɖe abɔ la me afi si Yesu le.
Atunci Iuda, după ce a luat un detașament de soldați și de ofițeri de la preoții cei mai de seamă și de la farisei, a venit acolo cu felinare, torțe și arme.
4 Yesu nya nu siwo katã le dzɔdzɔ ge ɖe dzi la. Eyi wo gbɔ, eye wòbia wo be, “Ame ka dim miele?”
Isus, deci, știind toate lucrurile care i se întâmplau, a ieșit și le-a zis: “Pe cine căutați?”
5 Wogblɔ be, “Yesu Nazaretitɔ la dim míele.” Yesu ɖo eŋu na wo be, “Nyee nye esi.” (Eye Yuda, ame si fia eyomemɔ la hã nɔ tsitre ɖe wo gbɔ le afi ma.)
Ei I-au răspuns: “Isus din Nazaret.” Isus le-a spus: “Eu sunt.” Și Iuda, care l-a trădat, stătea cu ei.
6 Esi Yesu gblɔ be, “Nyee nye esi,” la, ameawo katã zɔ yi megbe, eye wodze anyi.
De aceea, când le-a zis: “Eu sunt Acela”, ei s-au dat înapoi și au căzut la pământ.
7 Yesu gabia wo be, “Ame ka dim miele?” Eye wogblɔ be, “Yesu Nazaretitɔ la dim míele.”
De aceea i-a întrebat din nou: “Pe cine căutați?” Ei au spus: “Isus din Nazaret”.
8 Yesu gblɔ be, “Megblɔe na mi be nyee nye esi. Nenye nye dim miele la, ekema mina ame siawo nadzo.”
Isus a răspuns: “V-am spus că Eu sunt. De aceea, dacă Mă căutați pe Mine, lăsați-i pe aceștia să meargă pe drumul lor”
9 Yesu gblɔ nya sia bena wòawu nya si wògblɔ ɖi la nu be, “Nyemebu ame siwo nètsɔ nam la dometɔ aɖeke o.”
ca să se împlinească cuvântul pe care l-a rostit: “Dintre cei pe care Mi i-ai dat, nu am pierdut pe niciunul”.
10 Ke Simɔn Petro ɖe eƒe yi le aku me, eye wòkpa ɖusimeto na Malkus, nunɔlagãtɔ la ƒe subɔla.
Simon Petru, având o sabie, a scos-o, a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă. Numele slujitorului era Malchus.
11 Yesu gblɔ na Petro be, “Tsɔ wò yi la de aku me. Ɖe mele be mano kplu si Fofo la tsɔ nam la oa?”
Isus i-a zis lui Petru: “Pune sabia în teaca ei. Paharul pe care Mi l-a dat Tatăl, nu-l voi bea oare cu siguranță?”.
12 Ale Yudatɔwo ƒe kpovitɔwo kple asrafowo kpakple asrafomegãwo lé Yesu, eye woblae.
Atunci detașamentul, comandantul și ofițerii iudeilor au prins pe Isus și L-au legat,
13 Gbã la, wokplɔe yi na Anas, si nye Kayafa to, ame si nye nunɔlagã le ƒe ma me.
și L-au dus mai întâi la Ana, care era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela.
14 Kayafae nye ame si ɖo aɖaŋu na Yudatɔwo be anyo be ame ɖeka naku ɖe dukɔ la ta.
Caiafa fusese cel care i-a sfătuit pe iudei că este bine ca un om să piară pentru popor.
15 Simɔn Petro kple nusrɔ̃la ɖeka wodze Yesu yome. Esi nunɔlagã la dze si nusrɔ̃la sia ta la, woɖe mɔ nɛ wòge ɖe nunɔlagã la ƒe xɔxɔnu,
Simon Petru și un alt ucenic au urmat pe Isus. Acel ucenic era cunoscut de marele preot și a intrat cu Isus în curtea marelui preot;
16 gake enɔ na Petro be wòalala le agboa nu. Nusrɔ̃la bubu sia, ame si nunɔlagã la nya la, trɔ gbɔ va ƒo nu na ɖetugbi si nɔ agboa nu dzɔm, eye wòɖe mɔ na Petro wòge ɖe eme.
dar Petru stătea afară la ușă. Deci celălalt ucenic, care era cunoscut de marele preot, a ieșit și a vorbit cu cea care păzea ușa și l-a adus pe Petru înăuntru.
17 Dɔlanyɔnuvi la bia Petro be, “Menye Yesu ƒe nusrɔ̃lawo dometɔ ɖekae nènye oa?” Petro ɖo eŋu nɛ be, “Gbeɖe, menye eƒe nusrɔ̃la menye o.”
Atunci servitoarea care păzea ușa i-a zis lui Petru: “Și tu ești unul dintre discipolii acestui om?” El a spus: “Nu sunt.”
18 Vuvɔ nɔ wɔwɔm, ale subɔlawo kple kpovitɔwo nɔ dzo ƒum be woƒe lãme naxɔ dzo. Ale Petro hã tsi tsitre ɖe wo gbɔ nɔ dzoa ƒum.
Și stăteau acolo slujitorii și ofițerii și făcuseră un foc de cărbuni, pentru că era frig. Ei se încălzeau. Petru era cu ei, stând în picioare și încălzindu-se.
19 Nunɔlagã la bia gbe Yesu tso eƒe nusrɔ̃lawo kple eƒe nufiafia ŋu.
Marele preot a întrebat pe Isus despre ucenicii Săi și despre învățătura Lui.
20 Yesu ɖo eŋu na wo be, “Meƒo nu le dutoƒo na xexea me. Mefia nu edziedzi le ƒuƒoƒewo kple gbedoxɔ la me, afi si Yudatɔwo katã ƒoa ƒu ɖo. Nyemegblɔ nya aɖeke le ɣaɣlaƒe o.
Isus i-a răspuns: “Eu am vorbit deschis lumii. Întotdeauna am învățat în sinagogi și în templu, unde se întâlnesc mereu evreii. Nu am spus nimic în secret.
21 Nu ka ta miele gbe biamem ɖo? Mibia gbe ame siwo se nye nyawo. Wose nya siwo megblɔ la.”
De ce mă întrebi pe mine? Întreabă-i pe cei care m-au ascultat ce le-am spus. Iată, ei știu ce am spus.”
22 Esi Yesu gblɔ nya sia la, asrafo siwo le Yesu ŋu dzɔm la dometɔ ɖeka ƒo tome nɛ hegblɔ be, “Nenema wòle be nàɖo nya ŋu na nunɔlagã lae?”
După ce a zis acestea, unul din ofițerii care stăteau acolo a lovit pe Isus cu mâna, zicând: “Așa răspunzi Tu marelui preot?”
23 Yesu gblɔ nɛ be, “Ne megblɔ nya vɔ̃ aɖe la, ekema tɔ asi nya vɔ̃ si megblɔ la dzi. Gake ne nyateƒe gblɔm mele la, nu ka ta nèƒom ɖo?”
Isus i-a răspuns: “Dacă am vorbit de rău, mărturisește răul; dar dacă am spus bine, de ce mă bați?”
24 Ale Yesu nɔ babla, eye Anas na wokplɔe yi na Kayafa, nunɔlagã la.
Și Ana l-a trimis legat la Caiafa, marele preot.
25 Esi Simɔn Petro ganɔ dzoa ƒum la, ame bubu gabiae be, “Menye eƒe nusrɔ̃lawo dometɔ ɖekae nènye oa?” Petro gasẽ nu gblɔ be, “Gbeɖe, menye eƒe nusrɔ̃lae menye o.”
Simon Petru stătea în picioare și se încălzea. Și ei i-au zis: “Nu cumva ești și tu unul dintre ucenicii Lui?” El a negat și a spus: “Nu sunt”.
26 Nunɔlagã la ƒe dɔlawo dometɔ ɖeka si nye ame si ƒe to Petro kpa la ƒe ƒometɔ aɖe hã bia Petro be, “Menye wòe mekpɔ le abɔa me, nèle Yesu ŋu oa?”
Unul din slujitorii marelui preot, rudă cu cel căruia Petru îi tăiase urechea, a zis: “Nu te-am văzut în grădină cu el?”
27 Ke Petro gasẽ nu be yemenya Yesu o, eye enumake, koklo ku atɔ.
Petru a negat din nou, și îndată a cântat cocoșul.
28 Ale Yudatɔwo kplɔ Yesu tso Kayafa gbɔ yi ɖe Roma mɔmefia ƒe aƒe mee. Esi ŋu ke ta la, ame siwo kplɔ Yesu ɖo la gbe be yewomage ɖe aƒea me o, elabena womedi be yewoagblẽ kɔ ɖo na yewo ɖokuiwo o; wodi be yewoaɖu Ŋutitotoŋkeke la.
Și au dus pe Isus de la Caiafa în pretoriu. Era devreme, și ei înșiși nu au intrat în pretoriu, ca să nu se spurce, ci să mănânce Paștele.
29 Ale Pilato, Roma mɔmefia la ŋutɔ do go va kpe wo, eye wòbia wo be, “Nya ka mietsɔ ɖe ame sia ŋu?”
Pilat a ieșit deci la ei și i-a întrebat: “Ce acuzație aduceți împotriva omului acesta?”
30 Woɖo eŋu nɛ be, “Ɖe ame sia menye hlɔ̃dola o la, míele ekplɔ ge vɛ na wò o.”
Ei i-au răspuns: “Dacă n-ar fi fost omul acesta un răufăcător, nu ți l-am fi dat ție.”
31 Pilato gblɔ be, “Mia ŋutɔwo, mikplɔe yii, eye miatsɔ miaƒe sewo adrɔ̃ ʋɔnui.” Yudatɔwo gaɖo eŋu nɛ be, “Ŋusẽ mele mía si be míatso kufia na ame aɖeke o.”
Atunci Pilat le-a zis: “Luați-l voi înșivă și judecați-l după legea voastră.” De aceea Iudeii I-au zis: “Nu ne este îngăduit să omorâm pe nimeni”,
32 Esia dzɔ be nya siwo Yesu gblɔ ɖi tso ku si ƒomevi wòaku ŋu la nava eme.
pentru ca să se împlinească cuvântul lui Isus, pe care-l spusese și care însemna prin ce fel de moarte avea să moară.
33 Pilato trɔ yi ɖe eƒe fiasã la me, eye wòna wokplɔ Yesu va egbɔe, eye wòbiae be, “Wòe nye Yudatɔwo ƒe fia la?”
Pilat a intrat din nou în pretoriu, a chemat pe Isus și I-a zis: “Tu ești regele iudeilor?”
34 Yesu biae be, “Wò ŋutɔ wò susu nu nèbia nya sia ɖo loo alo ame aɖee gblɔe na wòa?”
Isus i-a răspuns: “Spui lucrul acesta de unul singur, sau ți-au spus alții despre Mine?”
35 Pilato ɖo eŋu dɔmedzoetɔe be, “Yudatɔe menye hafi nèle nya sia biamem mahã? Wò ŋutɔ wò amewo kple miaƒe nunɔlagãwoe kplɔ wò va gbɔnyee? Nu ka nèwɔ? Agɔ ka nèdze?”
Pilat a răspuns: “Eu nu sunt iudeu, nu-i așa? Neamul tău și preoții cei mai de seamă te-au predat mie. Ce ai făcut?”
36 Yesu ɖo eŋu nɛ be, “Nye fiaɖuƒe metso xexe sia me o. Ɖe nye fiaɖuƒe tso xexe sia me la, ne nye dɔlawo awɔ aʋa ɖe nunye be Yudatɔwo ƒe amegãwo malém o. Nye fiaɖuƒe tso teƒe bubu.”
Isus a răspuns: “Împărăția Mea nu este din lumea aceasta. Dacă Împărăția mea ar fi din lumea aceasta, atunci slujitorii mei s-ar lupta, ca să nu fiu predat iudeilor. Dar acum Împărăția mea nu este de aici.”
37 Pilato gabiae be, “Ekema fiae nenye nyateƒea?” Yesu ɖo eŋu be, “Ègblɔ nyateƒe be fiae menye. Le nyateƒe me la, susu sia ta wodzim ɖo, eye esia tae meva xexea me ɖo, be maɖi ɖase tso nyateƒe la ŋu. Ame sia ame si xɔ nyateƒe la dzi se la ɖoa tom.”
Și Pilat I-a zis: “Deci ești tu rege?” Isus a răspuns: “Tu spui că sunt rege. De aceea M-am născut și de aceea am venit în lume: ca să mărturisesc adevărul. Oricine este din adevăr ascultă glasul meu”.
38 Pilato biae be, “Nu kae nye nyateƒe la?” Esi Pilato gblɔ nya sia la, egado go ɖagblɔ na Yudatɔwo be, “Nyemekpɔ fɔɖiɖi aɖeke le ame sia ŋu o.
Pilat I-a zis: “Ce este adevărul?” După ce a spus aceasta, a ieșit din nou la iudei și le-a zis: “Nu găsesc nici un temei pentru o acuzație împotriva lui.
39 Gake enye míaƒe kɔnu be maɖe asi le gamenɔla ɖeka ŋuti na mi le Ŋutitotoŋkeke la dzi. Miedi be maɖe asi le ‘Yudatɔwo ƒe fia’ la ŋuti na mia?”
Dar voi aveți obiceiul ca eu să vă eliberez pe cineva la Paște. Prin urmare, vreți să vi-l eliberez pe regele iudeilor?”
40 Ke ameawo do ɣli gblɔ be, “Gbeɖe, menye eya o! Ɖe asi le Barabas ŋu na mí!” Baraba sia nye adzodala aɖe si wode gaxɔ me la.
Atunci toți au strigat iarăși: “Nu pe acesta, ci pe Baraba!” Or, Baraba era un tâlhar.
