Psalmaro 90
1 Preĝo de Moseo, homo de Dio. Mia Sinjoro, Vi estis por ni loĝejo De generacio al generacio.
O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu. Doamne, ai fost locuința noastră în toate generațiile.
2 Antaŭ ol la montoj naskiĝis Kaj Vi kreis la teron kaj la mondon, Kaj de eterne ĝis eterne, Vi estas Dio.
Înainte ca munții să se nască, sau chiar înainte să fi format pământul și lumea, chiar din veșnicie în veșnicie, tu ești Dumnezeu.
3 Vi venigas homon al polvo; Kaj Vi diras: Revenu, homidoj.
Tu întorci pe om la nimicire și spui: Întoarceți-vă, copiii oamenilor.
4 Ĉar mil jaroj estas en Viaj okuloj Kiel la hieraŭa tago, kiu pasis, Kaj kiel nokta gardoparto.
Căci o mie de ani în ochii tăi sunt ca ziua de ieri care a trecut, și ca o gardă în noapte.
5 Vi forfluigas ilin torente, ili estas kiel sonĝo; Matene ili renoviĝas kiel herbo:
Îi porți precum cu un potop; ei sunt ca un somn, dimineața sunt ca iarba care crește;
6 Matene ĝi floras kaj ĝermas, Vespere ĝi dehakiĝas kaj sekiĝas.
Dimineața, înflorește și crește; seara este tăiată, și se ofilește.
7 Jes, ni pereas de Via kolero, Kaj de Via kolerego ni neniiĝas.
Căci suntem mistuiți prin mânia ta și prin furia ta suntem tulburați.
8 Vi metis niajn malbonagojn antaŭ Vin, Nian kaŝitaĵon antaŭ la lumon de Via vizaĝo.
Ai pus nelegiuirile noastre înaintea ta, păcatele noastre tainice în lumina înfățișării tale.
9 Ĉar ĉiuj niaj tagoj pasis sub Via kolero, Malaperis niaj jaroj, kiel sono.
Căci toate zilele noastre sunt duse în furia ta, ne petrecem anii ca o poveste spusă.
10 La daŭro de nia vivo estas sepdek jaroj, Kaj ĉe forteco okdek jaroj; Kaj ilia tuta majesto estas penado kaj suferado, Ĉar ĝi forkuras rapide kaj ni forflugas.
Zilele anilor noștri sunt șaptezeci de ani; și dacă din cauza puterii ar fi optzeci de ani, totuși puterea lor este muncă și întristare, căci trece repede și noi zburăm.
11 Kiu scias la forton de Via kolero, Vian timindecon kaj Vian indignon?
Cine cunoaște puterea mâniei tale? Potrivit cu temerea de tine, așa este furia ta.
12 Instruu nin kalkuli niajn tagojn, Por ke ni akiru saĝan koron.
De aceea învață-ne să ne numărăm zilele, ca să ne dedicăm inimile la înțelepciune.
13 Returnu Vin, ho Eternulo! Kiel longe? Kaj kompatu Viajn sklavojn.
Întoarce-te, DOAMNE, până când? Și pocăiește-te referitor la servitorii tăi.
14 Satigu nin matene per Via boneco; Kaj ni kantos kaj ĝojos en la daŭro de nia tuta vivo.
Satură-ne la revărsatul zorilor cu mila ta, ca să ne bucurăm și să ne veselim toate zilele noastre.
15 Ĝojigu nin tiel longe, kiel Vi nin premis, Tiom da jaroj, kiom ni vidis mizeron.
Veselește-ne tot atât câte zile ne-ai chinuit și câți ani am văzut răul.
16 Al Viaj sklavoj aperu Viaj faroj, Kaj Via beleco al iliaj infanoj.
Să se arate lucrarea ta servitorilor tăi și gloria ta copiilor lor.
17 Kaj la favoro de la Eternulo, nia Dio, estu super ni; Kaj la faron de niaj manoj fortikigu al ni, Kaj fortikigu la faron de niaj manoj.
Și să fie asupra noastră frumusețea DOMNULUI Dumnezeul nostru și întemeiază lucrarea mâinilor noastre asupra noastră; da, lucrarea mâinilor noastre, întemeiaz-o.
