Psalmaro 88
1 Kanto-psalmo de la Koraĥidoj. Al la ĥorestro. Por maĥalat-leanoto. Instruo de Heman, la Ezraĥido. Ho Eternulo, Dio de mia savo! Tage kaj nokte mi krias antaŭ Vi.
O cântare sau un psalm pentru fiii lui Core, mai marelui muzician, „Mahalat Leanot”, Maschil al lui Heman ezrahitul. DOAMNE Dumnezeul salvării mele, am strigat zi și noapte înaintea ta,
2 Mia preĝo venu antaŭ Vian vizaĝon; Klinu Vian orelon al mia ploro.
Să ajungă rugăciunea mea înaintea ta, apleacă-ți urechea la strigătul meu,
Fiindcă sufletul meu este plin de tulburări și viața mea se apropie de mormânt. (Sheol h7585)
4 Mi similiĝis al la forirantoj en la tombon; Mi fariĝis kiel viro sen fortoj,
Sunt socotit cu cei ce coboară în groapă, sunt ca un om fără putere,
5 Etendita inter mortintoj; Kiel mortigitoj, kuŝantaj en la tombo, Kiujn Vi jam ne rememoras Kaj kiuj estas forigitaj for de Via mano.
Liber printre morți, asemenea celor întinși în mormânt, de care nu îți mai amintești, iar ei sunt stârpiți de mâna ta.
6 Vi metis min en la plej profundan foson, En mallumon, en abismon.
M-ai pus în groapa cea mai de jos, în întuneric, în adâncuri.
7 Pezas sur mi Via furiozo, Kaj per ĉiuj Viaj ondoj Vi min premas. (Sela)
Furia ta apasă greu peste mine, și tu m-ai chinuit cu toate valurile tale. (Selah)
8 Vi malproksimigis de mi miajn konatojn, Vi faris min abomenaĵo por ili; Mi estas enŝlosita, kaj mi ne povas eliri.
Ai îndepărtat pe cunoscuții mei de mine; m-ai făcut urâciune pentru ei, sunt închis și nu pot ieși.
9 Mia okulo mallumiĝis de malĝojo; Mi vokas Vin, ho Eternulo, ĉiutage, Mi etendas al Vi miajn manojn.
Ochiul meu jelește din cauza nenorocirii, DOAMNE, te-am chemat zilnic, mi-am întins mâinile spre tine.
10 Ĉu por mortintoj Vi faros miraklojn? Ĉu malvivuloj leviĝos kaj gloros Vin? (Sela)
Vei arăta tu minuni celor morți? Se vor ridica morții să te laude? (Selah)
11 Ĉu en la tombo estos rakontata Via boneco, Kaj fidindeco en la abismo?
Va fi bunătatea ta iubitoare vestită în mormânt? Sau credincioșia ta în nimicire?
12 Ĉu en la mallumo estos konataj Viaj mirakloj, Kaj Via justeco en la lando de forgeso?
Vor fi minunile tale cunoscute în întuneric și dreptatea ta în țara uitării?
13 Sed mi vokas al Vi, ho Eternulo, Kaj matene mia preĝo Vin renkontas.
Dar spre tine am strigat eu, DOAMNE; și dimineața rugăciunea mea te va întâmpina.
14 Kial, ho Eternulo, Vi forpuŝas mian animon? Kial Vi kaŝas Vian vizaĝon de mi?
DOAMNE, de ce îmi lepezi tu sufletul? De ce îți ascunzi fața de la mine?
15 Mi estas mizera kaj senforta detempe de la juneco; Mi portas Viajn terurojn, mi konsumiĝas.
Eu sunt nenorocit și gata să mor din tinerețe, în timp ce sufăr terorile tale sunt buimăcit.
16 Venis sur min Via furiozo, Viaj timigoj min dispremas.
Furia ta înverșunată trece peste mine; spaimele tale m-au stârpit.
17 Ili ĉirkaŭas min, kiel akvo, ĉiutage; Ili tute min ĉirkaŭsieĝas.
Au venit în jurul meu zilnic ca apa; m-au încercuit împreună.
18 Vi malproksimigis de mi amanton kaj amikon; Miaj konatoj estas en mallumo.
Pe iubit și pe prieten l-ai îndepărtat de mine și pe cunoscuții mei în întuneric.
