Psalmaro 44

1 Al la ĥorestro. Instruo de la Koraĥidoj. Ho Dio, per niaj oreloj ni aŭdis, niaj patroj rakontis al ni, Kion Vi faris en iliaj tagoj, en tempo antikva.

Mai marelui muzician, pentru fiii lui Core, „Maschil.” Noi am auzit cu urechile noastre, Dumnezeule, părinții noștri ne-au spus ce lucrare ai făcut în zilele lor, în timpurile din vechime.

2 Vi per Via mano forpelis popolojn, kaj ilin Vi enloĝigis; Popolojn Vi pereigis, kaj ilin Vi vastigis.

Cum ai alungat pe păgâni cu mâna ta și i-ai sădit; cum ai chinuit popoarele și le-ai alungat.

3 Ĉar ne per sia glavo ili akiris la teron, Kaj ne ilia brako helpis ilin; Sed nur Via dekstra mano kaj Via brako kaj la lumo de Via vizaĝo, Ĉar Vi ilin favoris.

Căci nu prin sabia lor au luat țara în stăpânire, nici brațul lor nu i-a salvat, ci dreapta ta și brațul tău și lumina înfățișării tale, deoarece le-ai arătat favoare.

4 Vi estas mia Reĝo, ho Dio; Disponu helpon al Jakob.

Tu ești Împăratul meu, Dumnezeule; poruncește eliberări pentru Iacob.

5 Per Vi ni disbatos niajn malamikojn; Per Via nomo ni piedpremos niajn kontraŭbatalantojn.

Prin tine vom împunge pe dușmanii noștri, prin numele tău îi vom călca în picioare pe cei ce se ridică împotriva noastră.

6 Ĉar ne mian pafarkon mi fidas, Mia glavo min ne helpos.

Căci nu mă voi încrede în arcul meu, nici sabia mea nu mă va salva.

7 Sed Vi helpas nin kontraŭ niaj malamikoj, Kaj niajn malamantojn Vi kovras per honto.

Ci tu ne-ai salvat de dușmanii noștri și i-ai făcut de rușine pe cei ce ne urau.

8 Dion ni gloros ĉiutage, Kaj Vian nomon ni dankos eterne. (Sela)

Cu Dumnezeu ne fălim cât este ziua de lungă și lăudăm numele tău pentru totdeauna. (Selah)

9 Tamen Vi nin forlasis kaj hontigis, Kaj Vi ne eliras kun nia militistaro.

Dar tu ne-ai lepădat și ne-ai făcut de rușine și nu mergi înainte cu armatele noastre.

10 Vi devigas nin forkuri de nia malamiko, Ke niaj malamantoj nin prirabu;

Ne-ai făcut să dăm înapoi dinaintea dușmanului și cei ce ne urăsc pradă pentru ei.

11 Vi fordonas nin por formanĝo, kiel ŝafojn, Kaj inter la popolojn Vi disĵetis nin;

Ne-ai dat ca oi pentru a fi mâncare; și ne-ai împrăștiat printre păgâni.

12 Vi vendis Vian popolon por nenio, Kaj prenis por ili nenian prezon;

Vinzi poporul tău pentru nimic și nu te îmbogățești prin prețul lor.

13 Vi faris nin malestimataĵo por niaj najbaroj, Mokataĵo kaj insultataĵo por niaj ĉirkaŭantoj;

Ne faci de ocară pentru vecinii noștri, o batjocură și un lucru de râs pentru cei din jurul nostru.

14 Vi faris nin instrua ekzemplo por la popoloj, Ke la nacioj balancas pri ni la kapon.

Ne faci o zicătoare printre păgâni, o clătinare de cap printre popoare.

15 Ĉiutage mia malhonoro estas antaŭ mi, Kaj honto kovras mian vizaĝon,

Confuzia mea este tot timpul înaintea mea și rușinea feței mele m-a acoperit,

16 Pro la voĉo de mokanto kaj insultanto, Antaŭ la vizaĝo de malamiko kaj venĝanto.

Din cauza vocii celui ce ocărăște și blasfemiază, din cauza dușmanului și a răzbunătorului.

17 Ĉio tio trafis nin, sed ni Vin ne forgesis, Kaj ni ne perfidiĝis al Via interligo.

Toate acestea au venit peste noi; totuși nu te-am uitat, nici nu ne-am purtat înșelător în legământul tău.

18 Ne retiriĝis nia koro, Kaj niaj paŝoj ne deflankiĝis de Via vojo.

Inima noastră nu s-a întors înapoi, nici pașii noștri nu s-au abătut de la calea ta,

19 Kiam Vi batis nin sur loko de ŝakaloj Kaj kovris nin per ombro de morto,

Deși ne-ai zdrobit în locuința dragonilor și ne-ai acoperit cu umbra morții.

20 Tiam se ni forgesus la nomon de nia Dio Kaj ni etendus niajn manojn al fremda dio:

Dacă noi am uitat numele Dumnezeului nostru, sau am întins mâinile noastre spre un dumnezeu străin,

21 Ĉu Dio tion ne trovus? Li ja scias la sekretojn de la koro.

Nu va cerceta Dumnezeu aceasta? Căci el cunoaște tainele inimii.

22 Pro Vi ni ja estas mortigataj ĉiutage; Oni rigardas nin kiel ŝafojn por buĉo.

Da, datorită ție suntem uciși cât este ziua de lungă; suntem socotiți ca oi pentru măcel.

23 Leviĝu, kial Vi dormas, mia Sinjoro? Vekiĝu, ne forpuŝu por ĉiam.

Trezește-te; de ce dormi, Doamne? Ridică-te, nu ne lepăda pentru totdeauna.

24 Kial Vi kaŝas Vian vizaĝon, Forgesas nian mizeron kaj nian suferon?

De ce îți ascunzi fața și uiți nenorocirea noastră și oprimarea noastră?

25 Nia animo estas ja ĵetita en la polvon; Nia korpo kliniĝis al la tero.

Căci sufletul nostru este prosternat până în țărână, pântecul nostru se lipește de pământ.

26 Leviĝu; helpu kaj savu nin pro Via boneco.

Ridică-te în ajutorul nostru și răscumpără-ne datorită îndurărilor tale.