Sentencoj 25
1 Ankaŭ ĉi tio estas sentencoj de Salomono, kiujn kolektis la viroj de Ĥizkija, reĝo de Judujo.
Acestea sunt de asemenea proverbe ale lui Solomon, pe care bărbații lui Ezechia, împăratul lui Iuda, le-au transcris.
2 Honoro de Dio estas kaŝi aferon; Sed honoro de reĝoj estas esplori aferon.
Este gloria lui Dumnezeu să ascundă un lucru, dar onoarea împăraților este să cerceteze un lucru.
3 La ĉielo estas alta, la tero estas profunda, Kaj la koro de reĝoj estas neesplorebla.
Cerul pentru înălțime, pământul pentru adâncime și inima împăraților este de nepătruns.
4 Forigu de arĝento la almiksaĵon, Kaj la puriganto ricevos vazon.
Îndepărtează zgura de pe argint și argintarului îi va ieși un vas.
5 Forigu malvirtulon de la reĝo, Kaj lia trono fortikiĝos en justeco.
Înlătură pe cel stricat dinaintea împăratului și tronul lui va fi întemeiat în dreptate.
6 Ne montru vin granda antaŭ la reĝo, Kaj sur la loko de eminentuloj ne stariĝu;
Nu te semeți în prezența împăratului și nu sta în picioare în locul celor mari;
7 Ĉar pli bone estas, se oni diros al vi: Leviĝu ĉi tien, Ol se oni malaltigos vin antaŭ eminentulo, Kiun vidis viaj okuloj.
Fiindcă mai bine este să ți se spună: Vino aici sus; decât să fii înjosit în prezența prințului pe care ochii tăi l-au văzut.
8 Ne komencu tuj disputi; Ĉar kion vi faros poste, kiam via proksimulo vin hontigos?
Nu te grăbi să te arunci la ceartă, ca nu cumva în cele din urmă să nu știi ce să faci, când aproapele tău te face de rușine.
9 Faru disputon kun via proksimulo mem, Sed sekreton de aliulo ne malkaŝu;
Dezbate cauza ta cu aproapele tău și nu dezvălui o taină altuia,
10 Ĉar alie aŭdanto vin riproĉos, Kaj vian babilon vi jam ne povos repreni.
Ca nu cumva să te facă de rușine cel ce îl aude și dezonoarea ta să nu o poți înlătura.
11 Vorto dirita en ĝusta tempo Estas kiel oraj pomoj sur retaĵo arĝenta.
Un cuvânt spus la timp potrivit, este ca mere de aur încrustate în argint.
12 Kiel ora orelringo kaj multekosta kolringo, Tiel estas saĝa admonanto por aŭskultanta orelo.
Ca un cercel de aur și ca o podoabă de aur pur, așa este un mustrător înțelept asupra urechii ascultătoare.
13 Kiel malvarmo de neĝo en la tempo de rikolto, Tiel estas fidela sendito por siaj sendintoj: Li revigligas la animon de sia sinjoro.
Ca răceala zăpezii în timpul secerișului, așa este un mesager credincios pentru cei ce îl trimit, fiindcă răcorește sufletul stăpânilor lui.
14 Kiel nuboj kaj vento sen pluvo, Tiel estas homo, kiu fanfaronas per dono, kiun li ne faras.
Oricine se fălește cu un dar fals este ca norii și vântul fără ploaie.
15 Per pacienco oni altiras al si potenculon, Kaj mola parolo rompas oston.
Prin îndelungă răbdare este un prinț convins și o limbă blândă zdrobește osul.
16 Kiam vi trovis mielon, manĝu, kiom vi bezonas, Por ke vi ne fariĝu tro sata kaj ne elvomu ĝin.
Ai găsit miere? Mănâncă atât cât să îți fie de ajuns, ca nu cumva să te saturi de aceasta și să o vomiți.
17 Detenu vian piedon de la domo de via proksimulo; Ĉar alie vi tedus lin kaj li vin malamus.
Retrage-ți piciorul din casa aproapelui tău, ca nu cumva să se sature de tine și să te urască.
18 Kiel martelo kaj glavo kaj akra sago Estas tiu homo, kiu parolas pri sia proksimulo malveran ateston.
Un om care aduce o mărturie falsă împotriva aproapelui său este un baros și o sabie și o săgeată ascuțită.
19 Kiel putra dento kaj malforta piedo Estas nefidinda espero en tago de mizero.
Încrederea într-un om necredincios în timp de tulburare este ca un dinte rupt și un picior scrântit.
20 Kiel demeto de vesto en tempo de malvarmo, kiel vinagro sur natro, Tiel estas kantado de kantoj al koro suferanta.
Ca cel ce îți scoate haina pe vreme rece și ca oțetul pe silitră, așa este cel ce cântă cântece unei inimi îndurerate.
21 Se via malamanto estas malsata, manĝigu al li panon; Kaj se li estas soifa, trinkigu al li akvon;
Dacă dușmanul tău este flămând, dă-i să mănânce pâine; și dacă este însetat, dă-i să bea apă;
22 Ĉar fajrajn karbojn vi kolektos sur lia kapo, Kaj la Eternulo vin rekompencos.
Fiindcă vei îngrămădi cărbuni încinși pe capul lui și DOMNUL te va răsplăti.
23 Norda vento kaŭzas pluvon, Kaj ĉagrenita vizaĝo kaŝatan parolon.
Vântul de nord alungă ploaia; tot așa [alungă] o înfățișare mânioasă limba calomniatoare.
24 Pli bone estas loĝi sur angulo de tegmento, Ol kun malpacema edzino en komuna domo.
Mai bine să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă și într-o casă largă.
25 Kiel malvarma akvo por suferanto de soifo, Tiel estas bona sciigo el lando malproksima.
Ca ape reci pentru un suflet însetat, așa este o veste bună dintr-o țară îndepărtată.
26 Virtulo, kiu falas antaŭ malvirtulo, Estas malklara fonto kaj malbonigita puto.
Un om drept, căzând înaintea celui stricat, este ca o fântână tulburată și ca un izvor spurcat.
27 Ne bone estas manĝi tro multe da mielo; Kaj ne glore estas serĉi sian gloron.
Nu este bine să mănânci multă miere; așa și pentru oameni să caute propria lor glorie nu este glorie.
28 Homo, kiu ne povas regi sian spiriton, Estas urbo detruita, kiu ne havas muron.
Cel ce nu are stăpânire peste propriul său duh, este ca o cetate dărâmată, fără ziduri.
