Sentencoj 19
1 Pli bona estas malriĉulo, kiu iras en sia senkulpeco, Ol homo, kiu estas malicbuŝulo kaj malsaĝulo.
Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
2 Vivo sen prudento ne estas bona; Kaj kiu tro rapidas, tiu maltrafas la vojon.
De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
3 Malsaĝeco de homo erarigas lian vojon, Kaj lia koro koleras la Eternulon.
Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
4 Riĉeco donas multon da amikoj; Sed malriĉulo estas forlasata de sia amiko.
Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
5 Falsa atestanto ne restos sen puno; Kaj kiu elspiras mensogojn, tiu ne saviĝos.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
6 Multaj serĉas favoron de malavarulo; Kaj ĉiu estas amiko de homo, kiu donas donacojn.
Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
7 Ĉiuj fratoj de malriĉulo lin malamas; Tiom pli malproksimiĝas de li liaj amikoj! Li havas esperon pri vortoj, kiuj ne estos plenumitaj.
Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
8 Kiu akiras prudenton, tiu amas sian animon; Kiu gardas saĝon, tiu trovas bonon.
Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
9 Falsa atestanto ne restos sen puno; Kaj kiu elspiras mensogojn, tiu pereos.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
10 Al malsaĝulo ne konvenas agrablaĵo; Ankoraŭ malpli konvenas al sklavo regi super princoj.
Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
11 Saĝo de homo faras lin pacienca; Kaj gloro por li estas pardoni pekon.
Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
12 Kiel kriego de leono estas la kolero de reĝo; Kaj lia favoro estas kiel roso sur herbo.
Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
13 Pereo por sia patro estas malsaĝa filo; Kaj malpacema edzino estas kiel konstanta gutado.
Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
14 Domo kaj havo estas heredataj post gepatroj; Sed saĝa edzino estas de la Eternulo.
Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
15 Mallaboremeco enigas en profundan dormon, Kaj animo maldiligenta suferos malsaton.
Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
16 Kiu konservas moralordonon, tiu konservas sian animon; Sed kiu ne atentas Lian vojon, tiu mortos.
Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
17 Kiu kompatas malriĉulon, tiu pruntedonas al la Eternulo, Kaj Tiu redonos al li por lia bonfaro.
Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
18 Punu vian filon, dum ekzistas espero, Sed via koro ne deziru lian pereon.
Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
19 Koleranto devas esti punata; Ĉar se vi lin indulgos, li fariĝos ankoraŭ pli kolerema.
Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
20 Aŭskultu konsilon kaj akceptu admonon, Por ke vi poste estu saĝa.
Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
21 Multaj estas la intencoj en la koro de homo, Sed la decido de la Eternulo restas fortike.
Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
22 Ornamo estas por la homo lia bonfaro; Kaj pli bona estas malriĉulo, ol homo mensogema.
Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
23 Timo antaŭ la Eternulo kondukas al vivo, Al sateco, kaj al evito de malbono.
Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
24 Mallaboremulo metas sian manon en la poton, Kaj eĉ al sia buŝo li ĝin ne relevas.
Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
25 Se vi batos blasfemanton, sensciulo fariĝos atenta; Se oni punas saĝulon, li komprenas la instruon.
Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
26 Kiu ruinigas patron kaj forpelas patrinon, Tiu estas filo hontinda kaj malbeninda.
Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
27 Ĉesu, mia filo, aŭskulti admonon Kaj tamen dekliniĝi de la vortoj de la instruo.
Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
28 Fripona atestanto mokas juĝon; Kaj la buŝo de malvirtuloj englutas maljustaĵon.
Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
29 La blasfemantojn atendas punoj, Kaj batoj la dorson de malsaĝuloj.
Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
