Sentencoj 16
1 Al la homo apartenas la projektoj de la koro; Sed de la Eternulo venas la vortoj de la lango.
Pregătirile inimii în om și răspunsul limbii sunt de la DOMNUL.
2 Ĉiuj vojoj de la homo estas puraj en liaj okuloj; Sed la Eternulo esploras la spiritojn.
Toate căile unui om sunt curate în proprii lui ochi, dar DOMNUL cântărește duhurile.
3 Transdonu al la Eternulo viajn farojn; Tiam viaj entreprenoj staros forte.
Încredințează lucrările tale DOMNULUI și gândurile tale vor fi întemeiate.
4 Ĉiu faro de la Eternulo havas sian celon; Eĉ malvirtulo estas farita por tago de malbono.
DOMNUL a făcut pentru el însuși toate lucrurile; da, chiar pe cel stricat pentru ziua răului.
5 Ĉiu malhumilulo estas abomenaĵo por la Eternulo; Kaj li certe ne restos ne punita.
Fiecare om îngâmfat în inimă este urâciune pentru DOMNUL; deși merge mână în mână, el nu va rămâne nepedepsit.
6 Per bono kaj vero pardoniĝas peko; Kaj per timo antaŭ la Eternulo oni evitas malbonon.
Prin milă și adevăr nelegiuirea este îndepărtată, și prin teama de DOMNUL oamenii se depărtează de rău.
7 Kiam al la Eternulo plaĉas la vojoj de homo, Li eĉ liajn malamikojn pacigas kun li.
Când căile unui om îi plac DOMNULUI, el face chiar pe dușmanii lui să fie în pace cu el.
8 Pli bona estas malmulto, sed kun justeco, Ol granda profito, sed maljusta.
Mai bine puțin cu dreptate, decât venituri mari fără dreptate.
9 La koro de homo pripensas sian vojon; Sed la Eternulo direktas lian iradon.
Inima unui om plănuiește calea lui, dar DOMNUL îi conduce pașii.
10 Sorĉo estas sur la lipoj de reĝo; Lia buŝo ne peku ĉe la juĝo.
O hotărâre divină este pe buzele împăratului; gura lui nu încalcă legea în judecată.
11 Ĝusta pesilo kaj ĝustaj pesiltasoj estas de la Eternulo; Ĉiuj pezilŝtonoj en la sako estas Lia faro.
O greutate și o balanță dreaptă sunt ale DOMNULUI; toate greutățile din pungă sunt lucrarea lui.
12 Abomenaĵo por reĝoj estas fari maljustaĵon; Ĉar per justeco staras fortike la trono.
Pentru împărați este urâciune să comită stricăciune, pentru că tronul este întemeiat prin dreptate.
13 Al la reĝoj plaĉas lipoj veramaj; Kaj ili amas tiun, kiu parolas la veron.
Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe acela care vorbește drept.
14 Kolero de reĝo estas kuriero de morto; Sed homo saĝa igas ĝin pardoni.
Furia unui împărat este ca mesagerii morții, dar un om înțelept o va potoli.
15 Luma vizaĝo de reĝo estas vivo; Kaj lia favoro estas kiel nubo kun printempa pluvo.
În lumina înfățișării împăratului este viață; și favoarea lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
16 Akiro de saĝeco estas multe pli bona ol oro; Kaj akiro de prudento estas preferinda ol arĝento.
Cu cât este mai bine a obține înțelepciune decât aur! Și a obține înțelegere mai de ales decât argint!
17 La vojo de virtuloj evitas malbonon; Kiu gardas sian vojon, tiu konservas sian animon.
Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.
18 Antaŭ la pereo iras fiereco; Kaj antaŭ la falo iras malhumileco.
Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.
19 Pli bone estas esti humila kun malriĉuloj, Ol dividi akiron kun fieruloj.
Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.
20 Kiu prudente kondukas aferon, tiu trovos bonon; Kaj kiu fidas la Eternulon, tiu estas feliĉa.
Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.
21 Kiu havas prudentan koron, tiu estas nomata saĝulo; Kaj agrablaj paroloj plivalorigas la instruon.
Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.
22 Saĝo estas fonto de vivo por sia posedanto; Sed la instruo de malsaĝuloj estas malsaĝeco.
Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.
23 La koro de saĝulo prudentigas lian buŝon, Kaj en lia buŝo plivaloriĝas la instruo.
Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.
24 Agrabla parolo estas freŝa mielo, Dolĉa por la animo kaj saniga por la ostoj.
Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.
25 Iufoje vojo ŝajnas ĝusta al homo, Kaj tamen ĝia fino kondukas al la morto.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
26 Kiu laboras, tiu laboras por si mem; Ĉar lin devigas lia buŝo.
Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.
27 Malbona homo kaŭzas malbonon; Kaj sur liaj lipoj estas kvazaŭ brulanta fajro.
Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.
28 Malica homo disvastigas malpacon; Kaj kalumnianto disigas amikojn.
Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.
29 Rabemulo forlogas sian proksimulon Kaj kondukas lin sur vojo malbona.
Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.
30 Kiu faras signojn per la okuloj, tiu intencas malicon; Kiu faras signojn per la lipoj, tiu plenumas malbonon.
El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.
31 Krono de gloro estas la grizeco; Sur la vojo de justeco ĝi estas trovata.
Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.
32 Pacienculo estas pli bona ol fortulo; Kaj kiu regas sian spiriton, tiu estas pli bona ol militakiranto de urbo.
Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.
33 Sur la baskon oni ĵetas loton; Sed ĝia tuta decido estas de la Eternulo.
Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.
