Sentencoj 13
1 Saĝa filo lernas de la patro; Sed mokanto ne aŭskultas moralinstruon.
Un fiu înțelept ascultă instruirea tatălui său, dar un batjocoritor nu ascultă mustrarea.
2 La frukto de la buŝo donas al homo bonan manĝon; Sed la deziro de krimuloj estas perforto.
Un om va mânca ce este bun prin rodul gurii sale, dar sufletul călcătorilor [de lege] va mânca violență.
3 Kiu gardas sian buŝon, tiu gardas sian animon; Kiu tro malfermas sian buŝon, tiu pereas.
Cel ce își păzește gura își păstrează viața, dar cel ce își deschide larg buzele va avea distrugere.
4 La animo de maldiligentulo deziras, kaj ne ricevas; Sed la animo de diligentuloj satiĝas.
Sufletul celui leneș dorește și nu are nimic; dar sufletul celor harnici va fi îngrășat.
5 Vorton malveran virtulo malamas; Sed malvirtulo agas abomene kaj venas al honto.
Un om drept urăște minciuna, dar un om stricat este scârbos și ajunge de rușine.
6 La virto gardas tiun, kiu iras ĝustan vojon; Sed la malvirto pereigas pekulon.
Dreptatea păzește pe cel integru în calea sa, dar stricăciunea răstoarnă pe păcătos.
7 Unu ŝajnigas sin riĉa, havante nenion; Alia ŝajnigas sin malriĉa, havante grandan riĉecon.
Este unul care face pe bogatul, totuși nu are nimic; este unul care face pe săracul, totuși are mari bogății.
8 Per sia riĉeco homo savas sian animon; Sed malriĉulo ne aŭskultas atentigon.
Răscumpărarea vieții unui om sunt bogățiile sale, dar săracul nu ascultă mustrarea.
9 La lumo de virtuloj brilegas; Sed la lumilo de malvirtuloj estingiĝos.
Lumina celor drepți se bucură, dar lampa celor stricați va fi stinsă.
10 Nur de malhumileco venas malpaco; Sed la akceptantaj konsilojn havas saĝon.
Numai prin mândrie vine cearta, dar înțelepciunea este cu cei bine sfătuiți.
11 Riĉeco rapide akirita malgrandiĝas; Sed kion oni kolektas per laboro, tio multiĝas.
Averea obținută prin deșertăciune va fi micșorată, dar cel ce adună prin muncă va crește.
12 Espero prokrastata dolorigas la koron; Sed plenumita deziro estas arbo de vivo.
Speranța amânată face inima bolnavă, dar când vine dorința, ea este un pom al vieții.
13 Kiu malŝatas diron, tiu malutilas al si mem; Sed respektanta ordonon estos rekompencita.
Oricine disprețuiește cuvântul va fi nimicit, dar cel ce se teme de poruncă va fi răsplătit.
14 Instruo de saĝulo estas fonto de vivo, Por evitigi la retojn de la morto.
Legea celui înțelept este un izvor al vieții, pentru a depărta de capcanele morții.
15 Bona prudento plaĉigas; Sed la vojo de perfiduloj estas malglata.
Buna înțelegere dă favoare, dar calea călcătorilor [de lege] este grea.
16 Ĉiu prudentulo agas konscie; Sed malsaĝulo elmontras malsaĝecon.
Fiecare om chibzuit lucrează cu cunoaștere, dar un prost își dă pe față nechibzuința.
17 Malbona sendito falas en malfeliĉon; Sed sendito fidela sanigas.
Un mesager stricat cade în ticăloșie, dar un ambasador credincios este sănătate.
18 Malriĉa kaj hontigata estos tiu, kiu forpuŝas instruon; Sed kiu observas instruon, tiu estos estimata.
Sărăcie și rușine vor fi pentru cel ce refuză instruirea, dar cel ce dă atenție mustrării va fi onorat.
19 Deziro plenumita estas agrabla por la animo; Sed malagrable por la malsaĝuloj estas deturni sin de malbono.
Dorința împlinită este dulce pentru suflet, dar este urâciune pentru proști să se depărteze de rău.
20 Kiu iras kun saĝuloj, tiu estos saĝa; Sed kamarado de malsaĝuloj suferos doloron.
Cel ce umblă cu oameni înțelepți va fi înțelept, dar un însoțitor al proștilor va fi nimicit.
21 Pekulojn persekutas malbono; Sed virtulojn rekompencas bono.
Răul urmărește pe păcătoși, dar cei drepți vor fi răsplătiți cu bine.
22 Bonulo heredigas la nepojn; Kaj por virtulo konserviĝas la havo de pekulo.
Un om bun lasă o moștenire copiilor copiilor săi, dar averea păcătosului este păstrată pentru cel drept.
23 Multe da manĝaĵo estas sur la kampo de malriĉuloj; Sed multaj pereas pro manko de justeco.
Mâncare multă este în arătura celui sărac, dar este unul nimicit din lipsă de judecată.
24 Kiu ŝparas sian vergon, tiu malamas sian filon; Sed kiu lin amas, tiu baldaŭ lin punas.
Cel care cruță nuiaua sa își urăște fiul, dar cel care îl iubește, îl disciplinează la timp.
25 Virtulo manĝas, por satigi sian animon; Sed la ventro de malvirtuloj havas mankon.
Cel drept mănâncă până la săturarea sufletului său, dar pântecele celor stricați va duce lipsă.
