< Romans 4 >
1 What, then, shall we say Abraham our father, to have found, according to flesh?
Atunci ce vom spune că Avraam, strămoșul nostru, a găsit după trup?
2 for if Abraham by works was declared righteous, he hath to boast — but not before God;
Căci, dacă Avraam a fost îndreptățit prin fapte, are cu ce să se laude, dar nu față de Dumnezeu.
3 for what doth the writing say? 'And Abraham did believe God, and it was reckoned to him — to righteousness;'
Căci ce spune Scriptura? “Avraam a crezut pe Dumnezeu și i s-a socotit ca neprihănire.”
4 and to him who is working, the reward is not reckoned of grace, but of debt;
Or, pentru cel care lucrează, răsplata nu este socotită ca un har, ci ca ceva datorat.
5 and to him who is not working, and is believing upon Him who is declaring righteous the impious, his faith is reckoned — to righteousness:
Dar celui care nu lucrează, ci crede în Cel care justifică pe cei neevlavioși, credința lui este socotită drept dreptate.
6 even as David also doth speak of the happiness of the man to whom God doth reckon righteousness apart from works:
Așa cum și David pronunță binecuvântarea asupra omului căruia Dumnezeu îi socotește dreptate în afară de fapte:
7 'Happy they whose lawless acts were forgiven, and whose sins were covered;
“Ferice de cei cărora li se iartă fărădelegile, ale căror păcate sunt acoperite.
8 happy the man to whom the Lord may not reckon sin.'
Binecuvântat este omul pe care Domnul nu-l va acuza de păcat.”
9 [Is] this happiness, then, upon the circumcision, or also upon the uncircumcision — for we say that the faith was reckoned to Abraham — to righteousness?
Este deci binecuvântarea aceasta numai pentru cei tăiați împrejur, sau și pentru cei netăiați împrejur? Căci noi spunem că credința i-a fost socotită lui Avraam ca neprihănire.
10 how then was it reckoned? he being in circumcision, or in uncircumcision? not in circumcision, but in uncircumcision;
Cum a fost deci socotită? Când era în circumcizie, sau în necircumcizie? Nu în circumcizie, ci în necircumcizie.
11 and a sign he did receive of circumcision, a seal of the righteousness of the faith in the uncircumcision, for his being father of all those believing through uncircumcision, for the righteousness also being reckoned to them,
El a primit semnul circumciziei, ca pecete a neprihănirii credinței pe care o avea când era în necircumcizie, ca să fie tatăl tuturor celor ce cred, chiar dacă sunt în necircumcizie, pentru ca și lor să li se socotească neprihănirea.
12 and father of circumcision to those not of circumcision only, but who also walk in the steps of the faith, that [is] in the uncircumcision of our father Abraham.
El este tatăl circumciziei pentru cei care nu numai că sunt din circumcizie, dar care și umblă pe urmele acelei credințe a tatălui nostru Avraam, pe care el a avut-o în necircumcizie.
13 For not through law [is] the promise to Abraham, or to his seed, of his being heir of the world, but through the righteousness of faith;
Căci făgăduința făcută lui Avraam și urmașilor lui, că el va fi moștenitorul lumii, nu a fost făcută prin lege, ci prin neprihănirea credinței.
14 for if they who are of law [are] heirs, the faith hath been made void, and the promise hath been made useless;
Căci, dacă moștenitorii sunt cei ce țin de Lege, credința se anulează și făgăduința rămâne fără efect.
15 for the law doth work wrath; for where law is not, neither [is] transgression.
Căci legea produce mânie; căci unde nu este lege, nu este nici neascultare.
16 Because of this [it is] of faith, that [it may be] according to grace, for the promise being sure to all the seed, not to that which [is] of the law only, but also to that which [is] of the faith of Abraham,
De aceea este din credință, ca să fie după har, pentru ca făgăduința să fie sigură pentru toți urmașii, nu numai pentru cei din lege, ci și pentru cei din credința lui Avraam, care este tatăl nostru al tuturor.
17 who is father of us all (according as it hath been written — 'A father of many nations I have set thee,') before Him whom he did believe — God, who is quickening the dead, and is calling the things that be not as being.
După cum este scris: “Te-am făcut tatăl multor neamuri”. Aceasta în prezența celui în care a crezut: Dumnezeu, care dă viață celor morți și numește lucrurile care nu sunt, ca și cum ar fi.
18 Who, against hope in hope did believe, for his becoming father of many nations according to that spoken: 'So shall thy seed be;'
Împotriva nădejdii, Avraam a crezut în nădejde, ca să devină tatăl multor neamuri, potrivit cu ceea ce fusese spus: “Așa va fi urmașul tău”.
19 and not having been weak in the faith, he did not consider his own body, already become dead, (being about a hundred years old, ) and the deadness of Sarah's womb,
Fără să slăbească în credință, el nu s-a gândit la propriul său trup, care era deja uzat (el fiind în vârstă de aproape o sută de ani), și la moartea pântecelui Sarei.
20 and at the promise of God did not stagger in unbelief, but was strengthened in faith, having given glory to God,
Cu toate acestea, privind la promisiunea lui Dumnezeu, el nu s-a clătinat din necredință, ci s-a întărit prin credință, dând slavă lui Dumnezeu
21 and having been fully persuaded that what He hath promised He is able also to do:
și fiind pe deplin încredințat că ceea ce promisese, era și în stare să împlinească.
22 wherefore also it was reckoned to him to righteousness.
De aceea și acest lucru i-a fost “creditat ca neprihănire”.
23 And it was not written on his account alone, that it was reckoned to him,
Or, nu a fost scris că i s-a socotit numai pentru el,
24 but also on ours, to whom it is about to be reckoned — to us believing on Him who did raise up Jesus our Lord out of the dead,
ci și pentru noi, cărora li se va socoti, care credem în cel care l-a înviat din morți pe Isus, Domnul nostru,
25 who was delivered up because of our offences, and was raised up because of our being declared righteous.
care a fost dat pentru greșelile noastre și a înviat pentru îndreptățirea noastră.