Psalms 83
1 A Song, — A Psalm of Asaph. O God, let there be no silence to Thee, Be not silent, nor be quiet, O God.
O cântare sau un psalm a lui Asaf. Nu păstra tăcere, Dumnezeule, nu tăcea și nu te liniști, Dumnezeule.
2 For, lo, Thine enemies do roar, And those hating Thee have lifted up the head,
Căci, iată, dușmanii tăi fac tumult și cei ce te urăsc au înălțat capul.
3 Against Thy people they take crafty counsel, And consult against Thy hidden ones.
Au ținut sfat viclean împotriva poporului tău și s-au înțeles împotriva celor ascunși ai tăi.
4 They have said, 'Come, And we cut them off from [being] a nation, And the name of Israel is not remembered any more.'
Ei au spus: Veniți să îi stârpim din a fi o națiune, ca numele lui Israel să nu mai fie în amintire.
5 For they consulted in heart together, Against Thee a covenant they make,
Căci s-au înțeles împreună într-un singur acord, sunt aliați împotriva ta,
6 Tents of Edom, and Ishmaelites, Moab, and the Hagarenes,
Corturile din Edom și ismaeliții; din Moab și hagarenii;
7 Gebal, and Ammon, and Amalek, Philistia with inhabitants of Tyre,
Ghebal și Amon și Amalec; filistenii cu locuitorii Tirului;
8 Asshur also is joined with them, They have been an arm to sons of Lot. (Selah)
Așur de asemenea li s-a alăturat, au dat ajutor copiilor lui Lot. (Selah)
9 Do to them as [to] Midian, As [to] Sisera, as [to] Jabin, at the stream Kishon.
Fă-le ca madianiților; ca lui Sisera, ca lui Iabin, la pârâul din Chison,
10 They were destroyed at Endor, They were dung for the ground!
Care au pierit la Endor, au devenit ca balega pentru pământ.
11 Make their nobles as Oreb and as Zeeb, And as Zebah and Zalmunna all their princes,
Fă-i pe nobilii lor ca pe Oreb și ca pe Zeeb, da, pe toți prinții lor ca pe Zebah și ca pe Țalmuna,
12 Who have said, 'Let us occupy for ourselves The comely places of God.'
Care au spus: Să luăm în stăpânire casele lui Dumnezeu.
13 O my God, make them as a rolling thing, As stubble before wind.
Dumnezeul meu, fă-i ca o roată; ca paiele înaintea vântului.
14 As a fire doth burn a forest, And as a flame setteth hills on fire,
Așa cum focul arde o pădure și așa cum flacăra aprinde munții,
15 So dost Thou pursue them with Thy whirlwind, And with Thy hurricane troublest them.
Așa să îi persecuți cu furtuna ta și să îi înspăimânți cu vijelia ta.
16 Fill their faces [with] shame, And they seek Thy name, O Jehovah.
Umple fețele lor cu rușine, ca să caute numele tău, DOAMNE.
17 They are ashamed and troubled for ever, Yea, they are confounded and lost.
Să fie încurcați și tulburați pentru totdeauna; da, să fie dați de rușine și să piară,
18 And they know that Thou — (Thy name [is] Jehovah — by Thyself, ) [Art] the Most High over all the earth!
Ca să știe că tu, singurul al cărui nume este IEHOVA, ești cel preaînalt peste tot pământul.
