Psalms 104
1 Bless, O my soul, Jehovah! Jehovah, my God, Thou hast been very great, Honour and majesty Thou hast put on.
Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. DOAMNE Dumnezeul meu, tu ești foarte mare; tu ești îmbrăcat cu onoare și maiestate.
2 Covering himself [with] light as a garment, Stretching out the heavens as a curtain,
Cel care se acoperă cu lumină precum cu o haină, cel care întinde cerurile ca pe o perdea,
3 Who is laying the beam of His upper chambers in the waters, Who is making thick clouds His chariot, Who is walking on wings of wind,
Cel care pune bârnele cămărilor lui în ape, cel care face din nori carul său; cel care umblă pe aripile vântului;
4 Making His messengers — the winds, His ministers — the flaming fire.
Cel care face îngerii lui duhuri; pe servitorii lui un foc arzând;
5 He hath founded earth on its bases, It is not moved to the age and for ever.
Care a pus fundațiile pământului, ca să nu fie clintit niciodată.
6 The abyss! as with clothing Thou hast covered it, Above hills do waters stand.
Tu l-ai acoperit cu adâncul precum cu o haină, apele au stat deasupra munților.
7 From Thy rebuke they flee, From the voice of Thy thunder haste away.
La mustrarea ta ele au fugit; la vocea tunetului tău au plecat în grabă.
8 They go up hills — they go down valleys, Unto a place Thou hast founded for them.
Ele urcă pe munți; coboară pe văi spre locul pe care tu l-ai întemeiat pentru ele.
9 A border Thou hast set, they pass not over, They turn not back to cover the earth.
Ai așezat un hotar ca ele să nu treacă peste el, ca să nu se întoarcă din nou să acopere pământul.
10 Who is sending forth fountains in valleys, Between hills they go on.
El trimite izvoarele în văile care aleargă printre dealuri.
11 They water every beast of the field, Wild asses break their thirst.
Ele adapă fiecare fiară a câmpului, măgarii sălbatici își astâmpără setea.
12 By them the fowl of the heavens doth dwell, From between the branches They give forth the voice.
Prin ele păsările cerului, care cântă printre ramuri, își vor avea locuințele.
13 Watering hills from His upper chambers, From the fruit of Thy works is the earth satisfied.
El adapă dealurile din cămările lui, pământul este săturat cu rodul lucrărilor tale.
14 Causing grass to spring up for cattle, And herb for the service of man, To bring forth bread from the earth,
El face să crească iarba pentru vite și verdeață pentru folosul omului, ca să aducă hrană din pământ;
15 And wine — it rejoiceth the heart of man, To cause the face to shine from oil, And bread — the heart of man it supporteth.
Și vin, care face inima omului veselă, și untdelemn pentru a face fața lui să strălucească și pâine care întărește inima omului.
16 Satisfied [are] the trees of Jehovah, Cedars of Lebanon that He hath planted,
Copacii DOMNULUI sunt plini de sevă; cedrii Libanului, pe care i-a sădit,
17 Where birds do make nests, The stork — the firs [are] her house.
Unde păsările își fac cuiburile; cât despre barză, brazii sunt casa ei.
18 The high hills [are] for wild goats, Rocks [are] a refuge for conies,
Dealurile înalte sunt un loc de scăpare pentru caprele sălbatice; și stâncile pentru iepuri.
19 He made the moon for seasons, The sun hath known his place of entrance.
El a rânduit luna pentru anotimpuri, soarele își cunoaște apusul.
20 Thou settest darkness, and it is night, In it doth every beast of the forest creep.
Tu faci întuneric și este noapte, în care toate fiarele pădurii se furișează.
21 The young lions are roaring for prey, And to seek from God their food.
Leii tineri răcnesc după prada lor și își caută hrana de la Dumnezeu.
22 The sun riseth, they are gathered, And in their dens they crouch.
Soarele răsare, ei se adună și se culcă în vizuinile lor.
23 Man goeth forth to his work, And to his service — till evening.
Omul iese la lucrarea lui și la munca lui până seara.
24 How many have been Thy works, O Jehovah, All of them in wisdom Thou hast made, Full is the earth of thy possessions.
DOAMNE, cât de multe sunt lucrările tale! În înțelepciune le-ai făcut pe toate, pământul este plin de bogățiile tale.
25 This, the sea, great and broad of sides, There [are] moving things — innumerable, Living creatures — small with great.
Așa este această măreață și largă mare, în care sunt nenumărate lucruri furișându-se, deopotrivă fiare mici și mari.
26 There do ships go: leviathan, That Thou hast formed to play in it.
Acolo merg corăbiile, acolo este acel leviatan, tu l-ai făcut să se joace în ea.
27 All of them unto Thee do look, To give their food in its season.
Acestea toate te așteptă, ca să le dai hrana la timpul cuvenit.
28 Thou dost give to them — they gather, Thou dost open Thy hand — they [are] satisfied [with] good.
Ce le dai, ele adună, tu îți deschizi mâna, ele se umplă cu bunătăți.
29 Thou hidest Thy face — they are troubled, Thou gatherest their spirit — they expire, And unto their dust they turn back.
Îți ascunzi fața, ele se tulbură; le iei suflarea, ele mor și se întorc în țărâna lor.
30 Thou sendest out Thy Spirit, they are created, And Thou renewest the face of the ground.
Trimiți duhul tău, ele sunt create și înnoiești fața pământului.
31 The honour of Jehovah is to the age, Jehovah rejoiceth in His works,
Gloria DOMNULUI va dăinui pentru totdeauna, DOMNUL se va bucura în lucrările lui.
32 Who is looking to earth, and it trembleth, He cometh against hills, and they smoke.
El se uită pe pământ și acesta tremură, atinge dealurile și ele fumegă.
33 I sing to Jehovah during my life, I sing praise to my God while I exist.
Voi cânta DOMNULUI cât timp trăiesc, voi cânta laudă Dumnezeului meu cât timp voi fi.
34 Sweet is my meditation on Him, I — I do rejoice in Jehovah.
Meditația mea despre el va fi dulce, mă voi veseli în DOMNUL.
35 Consumed are sinners from the earth, And the wicked are no more. Bless, O my soul, Jehovah. Praise ye Jehovah!
Să fie mistuiți păcătoșii de pe pământ și să nu mai fie cei stricați. Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. Lăudați pe DOMNUL.
