Proverbs 24
1 Be not envious of evil men, And desire not to be with them.
Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
2 For destruction doth their heart meditate, And perverseness do their lips speak.
Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
3 By wisdom is a house builded, And by understanding it establisheth itself.
Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
4 And by knowledge the inner parts are filled, [With] all precious and pleasant wealth.
Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
5 Mighty [is] the wise in strength, And a man of knowledge is strengthening power,
Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
6 For by plans thou makest for thyself war, And deliverance [is] in a multitude of counsellors.
Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
7 Wisdom [is] high for a fool, In the gate he openeth not his mouth.
Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
8 Whoso is devising to do evil, Him they call a master of wicked thoughts.
Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
9 The thought of folly [is] sin, And an abomination to man [is] a scorner.
Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
10 Thou hast shewed thyself weak in a day of adversity, Straitened is thy power,
Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
11 If [from] delivering those taken to death, And those slipping to the slaughter — thou keepest back.
Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
12 When thou sayest, 'Lo, we knew not this.' Is not the Ponderer of hearts He who understandeth? And the Keeper of thy soul He who knoweth? And He hath rendered to man according to his work.
Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
13 Eat my son, honey that [is] good, And the honeycomb — sweet to thy palate.
Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
14 So [is] the knowledge of wisdom to thy soul, If thou hast found that there is a posterity And thy hope is not cut off.
Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
15 Lay not wait, O wicked one, At the habitation of the righteous. Do not spoil his resting-place.
Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
16 For seven [times] doth the righteous fall and rise, And the wicked stumble in evil.
Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
17 In the falling of thine enemy rejoice not, And in his stumbling let not thy heart be joyful,
Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
18 Lest Jehovah see, and [it be] evil in His eyes, And He hath turned from off him His anger.
Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
19 Fret not thyself at evil doers, Be not envious at the wicked,
Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
20 For there is not a posterity to the evil, The lamp of the wicked is extinguished.
Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
21 Fear Jehovah, my son, and the king, With changers mix not up thyself,
Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
22 For suddenly doth their calamity rise, And the ruin of them both — who knoweth!
Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
23 These also are for the wise: — To discern faces in judgment is not good.
Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
24 Whoso is saying to the wicked, 'Thou [art] righteous,' Peoples execrate him — nations abhor him.
Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
25 And to those reproving it is pleasant, And on them cometh a good blessing.
Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
26 Lips he kisseth who is returning straightforward words.
Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
27 Prepare in an out-place thy work, And make it ready in the field — go afterwards, Then thou hast built thy house.
Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
28 Be not a witness for nought against thy neighbour, Or thou hast enticed with thy lips.
Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
29 Say not, 'As he did to me, so I do to him, I render to each according to his work.'
Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
30 Near the field of a slothful man I passed by, And near the vineyard of a man lacking heart.
Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
31 And lo, it hath gone up — all of it — thorns! Covered its face have nettles, And its stone wall hath been broken down.
Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
32 And I see — I — I do set my heart, I have seen — I have received instruction,
Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
33 A little sleep — a little slumber — A little folding of the hands to lie down.
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
34 And thy poverty hath come [as] a traveller, And thy want as an armed man!
Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
