Proverbs 14
1 Every wise woman hath builded her house, And the foolish with her hands breaketh it down.
Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
2 Whoso is walking in his uprightness is fearing Jehovah, And the perverted [in] his ways is despising Him.
Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
3 In the mouth of a fool [is] a rod of pride, And the lips of the wise preserve them.
În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
4 Without oxen a stall [is] clean, And great [is] the increase by the power of the ox.
Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
5 A faithful witness lieth not, And a false witness breatheth out lies.
Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
6 A scorner hath sought wisdom, and it is not, And knowledge to the intelligent [is] easy.
Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
7 Go from before a foolish man, Or thou hast not known the lips of knowledge.
Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
8 The wisdom of the prudent [is] to understand his way, And the folly of fools [is] deceit.
Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
9 Fools mock at a guilt-offering, And among the upright — a pleasing thing.
Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
10 The heart knoweth its own bitterness, And with its joy a stranger doth not intermeddle.
Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
11 The house of the wicked is destroyed, And the tent of the upright flourisheth.
Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
12 There is a way — right before a man, And its latter end [are] ways of death.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
13 Even in laughter is the heart pained, And the latter end of joy [is] affliction.
Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
14 From his ways is the backslider in heart filled, And a good man — from his fruits.
Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
15 The simple giveth credence to everything, And the prudent attendeth to his step.
Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
16 The wise is fearing and turning from evil, And a fool is transgressing and is confident.
Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
17 Whoso is short of temper doth folly, And a man of wicked devices is hated.
Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
18 The simple have inherited folly, And the prudent are crowned [with] knowledge.
Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
19 The evil have bowed down before the good, And the wicked at the gates of the righteous.
Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
20 Even of his neighbour is the poor hated, And those loving the rich [are] many.
Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
21 Whoso is despising his neighbour sinneth, Whoso is favouring the humble, O his happiness.
Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
22 Do not they err who are devising evil? And kindness and truth [are] to those devising good,
Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
23 In all labour there is advantage, And a thing of the lips [is] only to want.
În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
24 The crown of the wise is their wealth, The folly of fools [is] folly.
Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
25 A true witness is delivering souls, And a deceitful one breatheth out lies.
Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
26 In the fear of Jehovah [is] strong confidence, And to His sons there is a refuge.
În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
27 The fear of Jehovah [is] a fountain of life, To turn aside from snares of death.
Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
28 In the multitude of a people [is] the honour of a king, And in lack of people the ruin of a prince.
În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
29 Whoso is slow to anger [is] of great understanding, And whoso is short in temper is exalting folly.
Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
30 A healed heart [is] life to the flesh, And rottenness to the bones [is] envy.
O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
31 An oppressor of the poor reproacheth his Maker, And whoso is honouring Him Is favouring the needy.
Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
32 In his wickedness is the wicked driven away, And trustful in his death [is] the righteous.
Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
33 In the heart of the intelligent wisdom doth rest. And in the midst of fools it is known.
Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
34 Righteousness exalteth a nation, And the goodliness of peoples [is] a sin-offering.
Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
35 The favour of a king [is] to a wise servant, And an object of his wrath is one causing shame!
Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
