John 11
1 And there was a certain one ailing, Lazarus, from Bethany, of the village of Mary and Martha her sister —
Un om bolnav, Lazăr, din Betania, din satul Mariei și al Martei, sora ei, era bolnav.
2 and it was Mary who did anoint the Lord with ointment, and did wipe his feet with her hair, whose brother Lazarus was ailing —
Maria, care unsese pe Domnul cu mir și Îi ștergea picioarele cu părul ei, era aceea al cărei frate, Lazăr, era bolnav.
3 therefore sent the sisters unto him, saying, 'Sir, lo, he whom thou dost love is ailing;'
De aceea surorile au trimis la el, spunând: “Doamne, iată că cel pentru care ai mare afecțiune este bolnav.”
4 and Jesus having heard, said, 'This ailment is not unto death, but for the glory of God, that the Son of God may be glorified through it.'
Dar Isus, auzind, a zis: “Boala aceasta nu este pentru moarte, ci pentru slava lui Dumnezeu, ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.”
5 And Jesus was loving Martha, and her sister, and Lazarus,
Isus iubea pe Marta, pe sora ei și pe Lazăr.
6 when, therefore, he heard that he is ailing, then indeed he remained in the place in which he was two days,
De aceea, când a auzit că acesta era bolnav, a stat două zile în locul unde se afla.
7 then after this, he saith to the disciples, 'We may go to Judea again;'
După aceea, a zis ucenicilor: “Să mergem din nou în Iudeea.”
8 the disciples say to him, 'Rabbi, now were the Jews seeking to stone thee, and again thou dost go thither!'
Ucenicii L-au întrebat: “Rabi, iudeii tocmai voiau să Te ucidă cu pietre. Te duci din nou acolo?”
9 Jesus answered, 'Are there not twelve hours in the day? if any one may walk in the day, he doth not stumble, because the light of this world he doth see;
Isus a răspuns: “Nu sunt oare douăsprezece ore de lumină? Dacă un om umblă ziua, nu se poticnește, pentru că vede lumina acestei lumi.
10 and if any one may walk in the night, he stumbleth, because the light is not in him.'
Dar dacă un om umblă noaptea, se împiedică, pentru că lumina nu este în el.”
11 These things he said, and after this he saith to them, 'Lazarus our friend hath fallen asleep, but I go on that I may awake him;'
El a spus aceste lucruri și, după aceea, le-a zis: “Prietenul nostru Lazăr a adormit, dar eu mă duc ca să-l trezesc din somn.”
12 therefore said his disciples, 'Sir, if he hath fallen asleep, he will be saved;'
Și ucenicii au zis: “Doamne, dacă a adormit, își va reveni.”
13 but Jesus had spoken about his death, but they thought that about the repose of sleep he speaketh.
Isus vorbise despre moartea Sa, dar ei credeau că vorbea despre odihna în somn.
14 Then, therefore, Jesus said to them freely, 'Lazarus hath died;
Atunci Isus le-a spus clar și răspicat: “Lazăr a murit.
15 and I rejoice, for your sake, (that ye may believe, ) that I was not there; but we may go to him;'
Mă bucur, pentru voi, că nu am fost acolo, ca să credeți. Totuși, să mergem la el”.
16 therefore said Thomas, who is called Didymus, to the fellow-disciples, 'We may go — we also, that we may die with him,'
Toma, zis Didim, a zis tovarășilor săi ucenici: “Să mergem și noi, ca să murim împreună cu El”.
17 Jesus, therefore, having come, found him having been four days already in the tomb.
Când a venit Isus, a aflat că era deja de patru zile în mormânt.
18 And Bethany was nigh to Jerusalem, about fifteen furlongs off,
Betania era aproape de Ierusalim, la o distanță de vreo cincisprezece stadii.
19 and many of the Jews had come unto Martha and Mary, that they might comfort them concerning their brother;
Mulți dintre iudei se alăturaseră femeilor din jurul Martei și al Mariei, ca să le consoleze cu privire la fratele lor.
20 Martha, therefore, when she heard that Jesus doth come, met him, and Mary kept sitting in the house.
Când a auzit Marta că vine Isus, s-a dus să-l întâmpine, dar Maria a rămas în casă.
21 Martha, therefore, said unto Jesus, 'Sir, if thou hadst been here, my brother had not died;
Atunci Marta i-a zis lui Isus: “Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit.
22 but even now, I have known that whatever thou mayest ask of God, God will give to thee;'
Chiar și acum știu că tot ce ceri de la Dumnezeu, Dumnezeu îți va da”.
23 Jesus saith to her, 'Thy brother shall rise again.'
Isus i-a zis: “Fratele tău va învia.”
24 Martha saith to him, 'I have known that he will rise again, in the rising again in the last day;'
Marta i-a zis: “Știu că va învia la înviere, în ziua de apoi.”
25 Jesus said to her, 'I am the rising again, and the life; he who is believing in me, even if he may die, shall live;
Isus i-a zis: “Eu sunt învierea și viața. Cel ce crede în Mine va trăi, chiar dacă va muri.
Oricine trăiește și crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi tu asta?” (aiōn g165)
27 believest thou this?' she saith to him, 'Yes, sir, I have believed that thou art the Christ, the Son of God, who is coming to the world.'
Ea i-a zis: “Da, Doamne. Am ajuns să cred că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Cel care vine în lume.”
28 And these things having said, she went away, and called Mary her sister privately, saying, 'The Teacher is present, and doth call thee;'
După ce a zis acestea, s-a dus și a chemat pe ascuns pe Maria, sora ei, zicând: “Învățătorul este aici și te cheamă.”
29 she, when she heard, riseth up quickly, and doth come to him;
Când a auzit aceasta, s-a sculat repede și s-a dus la el.
30 and Jesus had not yet come to the village, but was in the place where Martha met him;
Isus nu intrase încă în sat, ci era în locul unde L-a întâlnit Marta.
31 the Jews, therefore, who were with her in the house, and were comforting her, having seen Mary that she rose up quickly and went forth, followed her, saying — 'She doth go away to the tomb, that she may weep there.'
Iudeii care erau cu ea în casă și o consolau, când au văzut-o pe Maria că s-a sculat repede și a ieșit, au urmărit-o și au zis: “Se duce la mormânt ca să plângă acolo.”
32 Mary, therefore, when she came where Jesus was, having seen him, fell at his feet, saying to him, 'Sir, if thou hadst been here, my brother had not died;'
Maria, când a ajuns unde era Isus și L-a văzut, a căzut la picioarele Lui și I-a zis: “Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit.”
33 Jesus, therefore, when he saw her weeping, and the Jews who came with her weeping, did groan in the spirit, and troubled himself, and he said,
Isus, văzând-o pe ea plângând și pe iudeii care plângeau împreună cu ea, a gemut în duh și s-a tulburat
34 'Where have ye laid him?' they say to him, 'Sir, come and see;'
și a zis: “Unde L-ați pus?” I-au spus: “Doamne, vino și vezi”.
35 Jesus wept.
Isus a plâns.
36 The Jews, therefore, said, 'Lo, how he was loving him!'
Iudeii ziceau deci: “Vedeți câtă dragoste avea pentru el!”
37 and certain of them said, 'Was not this one, who did open the eyes of the blind man, able to cause that also this one might not have died?'
Unii dintre ei spuneau: “Nu putea oare acest om, care a deschis ochii orbului, să împiedice și pe acesta să moară?”
38 Jesus, therefore, again groaning in himself, cometh to the tomb, and it was a cave, and a stone was lying upon it,
Isus a venit la mormânt, gemând iarăși în sine. Era o peșteră, și o piatră era așezată împotriva ei.
39 Jesus saith, 'Take ye away the stone;' the sister of him who hath died — Martha — saith to him, 'Sir, already he stinketh, for he is four days dead;'
Isus a zis: “Scoateți piatra”. Marta, sora celui mort, I-a zis: “Doamne, la ora aceasta este o putoare, căci este mort de patru zile.”
40 Jesus saith to her, 'Said I not to thee, that if thou mayest believe, thou shalt see the glory of God?'
Isus i-a zis: “Nu ți-am spus Eu că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?”
41 They took away, therefore, the stone where the dead was laid, and Jesus lifted his eyes upwards, and said, 'Father, I thank Thee, that Thou didst hear me;
Și au îndepărtat piatra din locul unde zăcea mortul. Isus și-a ridicat ochii și a zis: “Tată, îți mulțumesc că m-ai ascultat.
42 and I knew that Thou always dost hear me, but, because of the multitude that is standing by, I said [it], that they may believe that Thou didst send me.'
Știu că întotdeauna mă asculți, dar, din cauza mulțimii care stătea în jur, am spus aceasta, ca să creadă că tu m-ai trimis.”
43 And these things saying, with a loud voice he cried out, 'Lazarus, come forth;'
După ce a spus aceasta, a strigat cu glas tare: “Lazăr, ieși afară!”
44 and he who died came forth, being bound feet and hands with grave-clothes, and his visage with a napkin was bound about; Jesus saith to them, 'Loose him, and suffer to go.'
Cel mort a ieșit, legat de mâini și de picioare, și avea fața înfășurată cu o pânză. Isus le-a zis: “Eliberați-l și lăsați-l să plece”.
45 Many, therefore, of the Jews who came unto Mary, and beheld what Jesus did, believed in him;
De aceea mulți dintre iudeii care au venit la Maria și au văzut ce făcea Isus au crezut în El.
46 but certain of them went away unto the Pharisees, and told them what Jesus did;
Dar unii dintre ei s-au dus la farisei și le-au spus ce făcuse Isus.
47 the chief priests, therefore, and the Pharisees, gathered together a sanhedrim, and said, 'What may we do? because this man doth many signs?
Preoții cei mai de seamă și fariseii au adunat deci un consiliu și au zis: “Ce facem? Căci omul acesta face multe semne.
48 if we may let him alone thus, all will believe in him; and the Romans will come, and will take away both our place and nation.'
Dacă îl lăsăm așa, toată lumea va crede în el, iar romanii vor veni și ne vor lua atât locul nostru, cât și națiunea noastră.”
49 and a certain one of them, Caiaphas, being chief priest of that year, said to them, 'Ye have not known anything,
Dar unul dintre ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis: “Voi nu știți nimic,
50 nor reason that it is good for us that one man may die for the people, and not the whole nation perish.'
și nici nu vă gândiți că ne este de folos ca un singur om să moară pentru popor și să nu piară tot neamul.”
51 And this he said not of himself, but being chief priest of that year, he did prophesy that Jesus was about to die for the nation,
Or, el nu a spus acest lucru de la sine, ci, fiind mare preot în acel an, a profețit că Isus va muri pentru națiune,
52 and not for the nation only, but that also the children of God, who have been scattered abroad, he may gather together into one.
și nu numai pentru națiune, ci și pentru a-i aduna la un loc pe copiii lui Dumnezeu care sunt împrăștiați.
53 From that day, therefore, they took counsel together that they may kill him;
Astfel, din ziua aceea s-au sfătuit ca să îl omoare.
54 Jesus, therefore, was no more freely walking among the Jews, but went away thence to the region nigh the wilderness, to a city called Ephraim, and there he tarried with his disciples.
De aceea, Isus nu a mai umblat în mod deschis printre iudei, ci a plecat de acolo în ținutul de lângă pustiu, într-o cetate numită Efraim. Acolo a rămas cu discipolii Săi.
55 And the passover of the Jews was nigh, and many went up to Jerusalem out of the country before the passover, that they might purify themselves;
Și se apropia Paștele iudeilor. Mulți se urcau din țară la Ierusalim înainte de Paște, ca să se purifice.
56 they were seeking, therefore, Jesus, and said one with another, standing in the temple, 'What doth appear to you — that he may not come to the feast?'
Apoi căutau pe Isus și vorbeau între ei, în timp ce stăteau în templu: “Ce credeți voi — că nu vine deloc la sărbătoare?”
57 and both the chief priests and the Pharisees had given a command, that if any one may know where he is, he may shew [it], so that they may seize him.
Preoții cei mai de seamă și fariseii porunciseră ca, dacă cineva știa unde se află, să anunțe, ca să îl prindă.
