Job 16
1 And Job answereth and saith: —
Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 I have heard many such things, Miserable comforters [are] ye all.
Am auzit multe astfel de lucruri, mângâietori răi sunteți voi toți.
3 Is there an end to words of wind? Or what doth embolden thee that thou answerest?
Vor avea cuvintele zadarnice un sfârșit? Sau ce te încurajează de răspunzi?
4 I also, like you, might speak, If your soul were in my soul's stead. I might join against you with words, And nod at you with my head.
Aș putea vorbi de asemenea precum faceți voi, dacă sufletul vostru ar fi în locul sufletului meu, aș putea îngrămădi cuvinte împotriva voastră și mi-aș clătina capul spre voi.
5 I might harden you with my mouth, And the moving of my lips might be sparing.
Dar v-aș întări cu gura mea și mișcarea buzelor mele ar retrage mâhnirea voastră.
6 If I speak, my pain is not restrained, And I cease — what goeth from me?
Deși vorbesc, mâhnirea mea nu se retrage, iar dacă mă feresc cu ce sunt ușurat?
7 Only, now, it hath wearied me; Thou hast desolated all my company,
Dar acum el m-a obosit, tu ai pustiit pe toți ai mei.
8 And Thou dost loathe me, For a witness it hath been, And rise up against me doth my failure, In my face it testifieth.
Și m-ai umplut cu riduri, ceea ce este o mărturie împotriva mea; și slăbiciunea, ridicându-se în mine, aduce mărturie feței mele.
9 His anger hath torn, and he hateth me, He hath gnashed at me with his teeth, My adversary sharpeneth his eyes for me.
Mă sfâșie în furia sa, cel ce mă urăște; scrâșnește din dinții săi asupra mea; dușmanul meu își ascute ochii asupra mea.
10 They have gaped on me with their mouth, In reproach they have smitten my cheeks, Together against me they set themselves.
Au stat cu gurile căscate asupra mea; m-au lovit ocărâtor peste obraz; s-au adunat împotriva mea.
11 God shutteth me up unto the perverse, And to the hands of the wicked turneth me over.
Dumnezeu m-a dat celor neevlavioși și m-a dat în mâinile celor stricați.
12 At ease I have been, and he breaketh me, And he hath laid hold on my neck, And he breaketh me in pieces, And he raiseth me to him for a mark.
Eram în tihnă, dar el m-a frânt în bucăți; de asemenea m-a luat de gât și m-a rupt în bucăți și m-a făcut ținta lui.
13 Go round against me do his archers. He splitteth my reins, and spareth not, He poureth out to the earth my gall.
Arcașii lui mă încercuiesc, îmi despică rărunchii în bucăți și nu cruță; îmi varsă fierea pe pământ.
14 He breaketh me — breach upon breach, He runneth upon me as a mighty one.
Mă frânge cu spărtură peste spărtură, aleargă peste mine ca un uriaș.
15 Sackcloth I have sewed on my skin, And have rolled in the dust my horn.
Mi-am cusut haină de sac peste pielea mea și mi-am întinat cornul în țărână.
16 My face is foul with weeping, And on mine eyelids [is] death-shade.
Fața mea este murdărită de plânset și pe pleoapele mele este umbra morții;
17 Not for violence in my hands, And my prayer [is] pure.
Deși nu este pentru vreo nedreptate în mâinile mele; de asemenea rugăciunea mea este pură.
18 O earth, do not thou cover my blood! And let there not be a place for my cry.
Pământule, nu-mi acoperi sângele; și să nu își găsească loc strigătul meu.
19 Also, now, lo, in the heavens [is] my witness, And my testifier in the high places.
De asemenea acum, iată, martorul meu este în cer și mărturia mea este în înalt.
20 My interpreter [is] my friend, Unto God hath mine eye dropped:
Prietenii mei mă batjocoresc, dar ochiul meu varsă lacrimi spre Dumnezeu.
21 And he reasoneth for a man with God, And a son of man for his friend.
O, de ar pleda cineva pentru un om cu Dumnezeu, precum pledează un om pentru aproapele său!
22 When a few years do come, Then a path I return not do I go.
Încă puțini ani să vină, atunci voi merge pe calea de pe care nu mă voi întoarce.
