< Genesis 41 >
1 And it cometh to pass, at the end of two years of days that Pharaoh is dreaming, and lo, he is standing by the River,
Şi s-a întâmplat, la sfârşitul a doi ani întregi, că Faraon a visat: şi, iată, el stătea în picioare lângă râu.
2 and lo, from the River coming up are seven kine, of fair appearance, and fat [in] flesh, and they feed among the reeds;
Şi, iată, au urcat din râu şapte vaci plăcute la vedere şi grase; şi ele păşteau într-o pajişte.
3 and lo, seven other kine are coming up after them out of the River, of bad appearance, and lean [in] flesh, and they stand near the kine on the edge of the River,
Şi, iată, alte şapte vaci au urcat după ele din râu, urâte la vedere şi slabe; şi au stat lângă celelalte vaci pe malul râului.
4 and the kine of bad appearance and lean [in] flesh eat up the seven kine of fair appearance, and fat — and Pharaoh awaketh.
Şi vacile urâte la vedere şi slabe au mâncat vacile plăcute la vedere şi grase. Aşa că Faraon s-a trezit.
5 And he sleepeth, and dreameth a second time, and lo, seven ears are coming up on one stalk, fat and good,
Şi a adormit şi a visat a doua oară: şi, iată, şapte spice de grâu s-au ridicat pe un pai, grase şi bune.
6 and lo, seven ears, thin, and blasted with an east wind, are springing up after them;
Şi, iată, şapte spice subţiri şi prăjite de vântul de est au răsărit după ele.
7 and the thin ears swallow the seven fat and full ears — and Pharaoh awaketh, and lo, a dream.
Şi cele şapte spice subţiri au mâncat cele şapte spice grase şi pline. Şi Faraon s-a trezit şi, iată, a fost un vis.
8 And it cometh to pass in the morning, that his spirit is moved, and he sendeth and calleth all the scribes of Egypt, and all its wise men, and Pharaoh recounteth to them his dream, and there is no interpreter of them to Pharaoh.
Şi s-a întâmplat dimineaţa că duhul său era tulburat; şi a trimis şi a chemat pe toţi magicienii Egiptului şi pe toţi înţelepţii acestuia; şi Faraon le-a spus visul său; dar nu era niciunul care să le poată interpreta lui Faraon.
9 And the chief of the butlers speaketh with Pharaoh, saying, 'My sin I mention this day:
Atunci a vorbit mai marele paharnicilor lui Faraon, spunând: Îmi amintesc greşelile mele în această zi;
10 Pharaoh hath been wroth against his servants, and giveth me into charge in the house of the chief of the executioners, me and the chief of the bakers;
Faraon s-a înfuriat pe servitorii săi şi m-a pus sub pază în casa căpeteniei gărzii, pe mine şi pe mai marele brutarilor.
11 and we dream a dream in one night, I and he, each according to the interpretation of his dream we have dreamed.
Şi noi am visat un vis într-o noapte, eu şi el; noi am visat, fiecare conform interpretării visului său.
12 And there [is] with us a youth, a Hebrew, servant to the chief of the executioners, and we recount to him, and he interpreteth to us our dreams, [to] each according to his dream hath he interpreted,
Şi era acolo cu noi un tânăr, un evreu, servitor al căpeteniei gărzii; şi noi i-am povestit şi el ne-a interpretat visele; fiecăruia conform visului său el ne-a interpretat.
13 and it cometh to pass, as he hath interpreted to us so it hath been, me he put back on my station, and him he hanged.'
Şi s-a întâmplat, că aşa cum ne-a interpretat, aşa a fost; pe mine el m-a restaurat în serviciul meu şi pe el l-a atârnat.
14 And Pharaoh sendeth and calleth Joseph, and they cause him to run out of the pit, and he shaveth, and changeth his garments, and cometh in unto Pharaoh.
Atunci Faraon a trimis şi a chemat pe Iosif şi ei l-au adus repede din groapă; şi el s-a bărbierit şi şi-a schimbat hainele şi a intrat la Faraon.
15 And Pharaoh saith unto Joseph, 'A dream I have dreamed, and there is no interpreter of it, and I — I have heard concerning thee, saying, Thou understandest a dream to interpret it,'
Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Am visat un vis şi nu este niciunul care să îl poată interpreta; şi am auzit vorbindu-se despre tine, că poţi înţelege un vis pentru a-l interpreta.
16 and Joseph answereth Pharaoh, saying, 'Without me — God doth answer Pharaoh with peace.'
Şi Iosif i-a răspuns lui Faraon, spunând: Aceasta nu este în mine; Dumnezeu va da lui Faraon un răspuns al păcii.
17 And Pharaoh speaketh unto Joseph: 'In my dream, lo, I am standing by the edge of the River,
Şi Faraon i-a spus lui Iosif: În visul meu, iată, stăteam în picioare pe malul râului;
18 and lo, out of the River coming up are seven kine, fat [in] flesh, and of fair form, and they feed among the reeds;
Şi, iată, au urcat din râu şapte vaci grase şi plăcute la vedere; şi ele păşteau pe o pajişte;
19 and lo, seven other kine are coming up after them, thin, and of very bad form, and lean [in] flesh; I have not seen like these in all the land of Egypt for badness.
Şi, iată, alte şapte vaci au urcat după ele, jigărite şi foarte urâte la vedere şi slabe, aşa de rele nu am văzut niciodată în toată ţara Egiptului;
20 'And the lean and the bad kine eat up the first seven fat kine,
Şi vacile slabe şi urâte la vedere au mâncat primele şapte vaci grase;
21 and they come in unto their midst, and it hath not been known that they have come in unto their midst, and their appearance [is] bad as at the commencement; and I awake.
Şi după ce le-au mâncat, nu se putea cunoaşte că ele le-au mâncat pe acelea; ci ele erau încă urâte la vedere, precum la început. Aşa că m-am trezit.
22 'And I see in my dream, and lo, seven ears are coming up on one stalk, full and good;
Şi am văzut în visul meu şi, iată, şapte spice s-au ridicat pe un pai, pline şi bune;
23 and lo, seven ears, withered, thin, blasted with an east wind, are springing up after them;
Şi, iată, şapte spice, uscate, subţiri şi prăjite de vântul de est, au răsărit după ele;
24 and the thin ears swallow the seven good ears; and I tell unto the scribes, and there is none declaring to me.'
Şi spicele subţiri au mâncat cele şapte spice bune; şi eu am spus aceasta magicienilor; dar nu a fost niciunul să îmi poată explica aceasta.
25 And Joseph saith unto Pharaoh, 'The dream of Pharaoh is one: that which God is doing he hath declared to Pharaoh;
Şi Iosif i-a spus lui Faraon: Visul lui Faraon este unul singur: Dumnezeu i-a arătat lui Faraon ce este el gata să facă.
26 the seven good kine are seven years, and the seven good ears are seven years, the dream is one;
Cele şapte vaci bune sunt şapte ani; şi cele şapte spice bune sunt şapte ani; visul este unul singur.
27 and the seven thin and bad kine which are coming up after them are seven years, and the seven empty ears, blasted with an east wind, are seven years of famine;
Şi cele şapte vaci slabe şi urâte la vedere care au urcat după ele sunt şapte ani; şi cele şapte spice goale prăjite de vântul de est vor fi şapte ani de foamete.
28 this [is] the thing which I have spoken unto Pharaoh: That which God is doing, he hath shewn Pharaoh.
Acesta este lucrul pe care l-am vorbit lui Faraon: Ceea ce Dumnezeu este gata să facă îi arată lui Faraon.
29 'Lo, seven years are coming of great abundance in all the land of Egypt,
Iată, vin şapte ani de mare abundenţă prin toată ţara Egiptului;
30 and seven years of famine have arisen after them, and all the plenty is forgotten in the land of Egypt, and the famine hath finished the land,
Şi se vor ridica după ei şapte ani de foamete; şi toată abundenţa va fi uitată în ţara Egiptului; şi foametea va mistui ţara;
31 and the plenty is not known in the land because of that famine afterwards, for it [is] very grievous.
Şi abundenţa nu va fi cunoscută în ţară din cauza acelei foamete care urmează; căci aceasta va fi foarte apăsătoare.
32 'And because of the repeating of the dream unto Pharaoh twice, surely the thing is established by God, and God is hastening to do it.
Şi de aceea visul a fost repetat lui Faraon de două ori; aceasta este din cauză că lucrul este stabilit de Dumnezeu şi Dumnezeu îl va face să se întâmple curând.
33 'And now, let Pharaoh provide a man, intelligent and wise, and set him over the land of Egypt;
Acum de aceea Faraon să caute un bărbat chibzuit şi înţelept şi să îl pună peste ţara Egiptului.
34 let Pharaoh make and appoint overseers over the land, and receive a fifth of the land of Egypt in the seven years of plenty,
Să facă Faraon aceasta şi să rânduiască supraveghetori peste ţară şi să ia a cincea parte din ţara Egiptului în cei şapte ani de abundenţă.
35 and they gather all the food of these good years that are coming, and heap up corn under the hand of Pharaoh — food in the cities; and they have kept [it],
Şi ei să adune toată hrana acelor ani buni ce vin şi să depoziteze grâne sub mâna lui Faraon şi ei să ţină hrana în cetăţi.
36 and the food hath been for a store for the land, for the seven years of famine which are in the land of Egypt; and the land is cut off by the famine.'
Şi acea hrană va fi ca rezervă ţării pentru cei şapte ani de foamete, care va fi în ţara Egiptului; ca ţara să nu piară prin foamete.
37 And the thing is good in the eyes of Pharaoh, and in the eyes of all his servants,
Şi lucrul a fost bun în ochii lui Faraon şi în ochii tuturor servitorilor săi.
38 and Pharaoh saith unto his servants, 'Do we find like this, a man in whom the spirit of God [is]?'
Şi Faraon a spus servitorilor săi: Putem noi găsi un astfel de om cum este acesta, un bărbat în care este Duhul lui Dumnezeu?
39 and Pharaoh saith unto Joseph, 'After God's causing thee to know all this, there is none intelligent and wise as thou;
Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Întrucât Dumnezeu ţi-a arătat toată aceasta, nu există niciunul aşa de chibzuit şi înţelept precum eşti tu;
40 thou — thou art over my house, and at thy mouth do all my people kiss; only in the throne I am greater than thou.'
Tu vei fi peste casa mea şi conform cuvântului tău va fi guvernat tot poporul meu; numai pe tron voi fi mai mare ca tine.
41 And Pharaoh saith unto Joseph, 'See, I have put thee over all the land of Egypt.'
Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Vezi, te-am pus peste toată ţara Egiptului.
42 And Pharaoh turneth aside his seal-ring from off his hand, and putteth it on the hand of Joseph, and clotheth him [with] garments of fine linen, and placeth a chain of gold on his neck,
Şi Faraon şi-a scos inelul de pe mâna sa şi l-a pus pe mâna lui Iosif şi l-a înveşmântat în veştminte de in subţire şi a pus un lanţ de aur în jurul gâtului său.
43 and causeth him to ride in the second chariot which he hath, and they proclaim before him, 'Bow the knee!' and — to put him over all the land of Egypt.
Şi l-a făcut să meargă în al doilea car pe care îl avea; şi strigau înaintea lui: Aplecaţi genunchiul! Şi l-a făcut conducător peste toată ţara Egiptului.
44 And Pharaoh saith unto Joseph, 'I [am] Pharaoh, and without thee a man doth not lift up his hand and his foot in all the land of Egypt;'
Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Eu sunt Faraon şi fără tine niciun om nu îşi va ridica mâna sau piciorul în toată ţara Egiptului.
45 and Pharaoh calleth Joseph's name Zaphnath-Paaneah, and he giveth to him Asenath daughter of Poti-Pherah, priest of On, for a wife, and Joseph goeth out over the land of Egypt.
Şi Faraon i-a pus lui Iosif numele Ţafnat-Paneah; şi i-a dat de soţie pe Asenat, fiica lui Potifera, preot din On. Şi Iosif a ieşit prin toată ţara Egiptului.
46 And Joseph [is] a son of thirty years in his standing before Pharaoh king of Egypt, and Joseph goeth out from the presence of Pharaoh, and passeth over through all the land of Egypt;
Şi Iosif era în vârstă de treizeci de ani când a stat în picioare înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului. Şi Iosif a ieşit dinaintea lui Faraon şi a mers prin toată ţara Egiptului.
47 and the land maketh in the seven years of plenty by handfuls.
Şi în cei şapte ani abundenţi pământul a adus cu mâini pline.
48 And he gathereth all the food of the seven years which have been in the land of Egypt, and putteth food in the cities; the food of the field which [is] round about [each] city hath he put in its midst;
Şi el a adunat toată hrana celor şapte ani, care era în ţara Egiptului, şi a depozitat hrana în cetăţi; hrana din câmp, care era în jurul fiecărei cetăţi, a depozitat-o în aceeaşi cetate.
49 and Joseph gathereth corn as sand of the sea, multiplying exceedingly, until that he hath ceased to number, for there is no number.
Şi Iosif a adunat grâne ca nisipul mării, foarte multe, până ce s-a oprit din numărat, pentru că erau fără număr.
50 And to Joseph were born two sons before the year of famine cometh, whom Asenath daughter of Poti-Pherah, priest of On, hath borne to him,
Şi lui Iosif i s-au născut, înainte de a veni anii foametei, doi fii pe care Asenat, fiica lui Potifera, preot din On, i-a născut lui.
51 and Joseph calleth the name of the first-born Manasseh: 'for, God hath made me to forget all my labour, and all the house of my father;'
Şi Iosif l-a numit pe întâiul născut, Manase: Pentru că Dumnezeu, a spus el, m-a făcut să uit toată osteneala mea şi toată casa tatălui meu.
52 and the name of the second he hath called Ephraim: 'for, God hath caused me to be fruitful in the land of mine affliction.'
Şi celui de al doilea, i-a pus numele, Efraim: Pentru că Dumnezeu m-a făcut să fiu roditor în ţara necazului meu.
53 And the seven years of plenty are completed which have been in the land of Egypt,
Şi cei şapte ani ai abundenţei, care au fost în ţara Egiptului, s-au terminat.
54 and the seven years of famine begin to come, as Joseph said, and famine is in all the lands, but in all the land of Egypt hath been bread;
Şi cei şapte ani ai sărăciei au început a veni, conform cu ceea ce Iosif spusese; şi sărăcia era în toate ţările; dar în toată ţara Egiptului era pâine.
55 and all the land of Egypt is famished, and the people crieth unto Pharaoh for bread, and Pharaoh saith to all the Egyptians, 'Go unto Joseph; that which he saith to you — do.'
Şi când toată ţara Egiptului a fost înfometată, poporul a strigat la Faraon pentru pâine; şi Faraon a spus tuturor egiptenilor: Mergeţi la Iosif; ce vă spune el, faceţi.
56 And the famine has been over all the face of the land, and Joseph openeth all [places] which have [corn] in them, and selleth to the Egyptians; and the famine is severe in the land of Egypt,
Şi foametea era peste toată faţa pământului. Şi Iosif a deschis toate depozitele şi a vândut egiptenilor; şi foametea se înăsprea în ţara Egiptului.
57 and all the earth hath come to Egypt, to buy, unto Joseph, for the famine was severe in all the earth.
Şi toate ţările au venit în Egipt, la Iosif, pentru a cumpăra grâne, pentru că foametea era aşa de aspră în toate ţările.