Acts 22
1 'Men, brethren, and fathers, hear my defence now unto you;' —
“Frați și părinți, ascultați apărarea pe care v-o fac acum.”
2 and they having heard that in the Hebrew dialect he was speaking to them, gave the more silence, and he saith, —
Când au auzit că le vorbea în limba ebraică, s-au liniștit și mai mult. El a zis:
3 'I, indeed, am a man, a Jew, having been born in Tarsus of Cilicia, and brought up in this city at the feet of Gamaliel, having been taught according to the exactitude of a law of the fathers, being zealous of God, as all ye are to-day.
“Eu sunt iudeu, născut în Tarsul Ciliciei, dar crescut în această cetate, la picioarele lui Gamaliel, învățat după tradiția strictă a legii părinților noștri, și zelos pentru Dumnezeu, așa cum sunteți și voi toți astăzi.
4 'And this way I persecuted unto death, binding and delivering up to prisons both men and women,
Am prigonit această Cale până la moarte, legând și dând în închisori bărbați și femei,
5 as also the chief priest doth testify to me, and all the eldership; from whom also having received letters unto the brethren, to Damascus, I was going on, to bring also those there bound to Jerusalem that they might be punished,
așa cum mărturisesc și marele preot și tot consiliul bătrânilor, de la care am primit și scrisori către frați, și am călătorit la Damasc pentru a-i aduce în legături la Ierusalim și pe cei care erau acolo, ca să fie pedepsiți.
6 and it came to pass, in my going on and coming nigh to Damascus, about noon, suddenly out of the heaven there shone a great light round about me,
“Pe când mergeam și mă apropiam de Damasc, pe la amiază, deodată, din cer, o lumină mare a strălucit în jurul meu.
7 I fell also to the ground, and I heard a voice saying to me, Saul, Saul, why me dost thou persecute?
Am căzut la pământ și am auzit un glas care îmi spunea: “Saul, Saul, de ce mă prigonești?”
8 'And I answered, Who art thou, Lord? and he said unto me, I am Jesus the Nazarene whom thou dost persecute —
I-am răspuns: “Cine ești Tu, Doamne?” El mi-a zis: “Eu sunt Isus din Nazaret, pe care Îl prigonești tu.
9 and they who are with me the light did see, and became afraid, and the voice they heard not of him who is speaking to me —
Cei ce erau cu mine au văzut lumina și s-au temut, dar n-au înțeles vocea Celui ce vorbea cu mine.
10 and I said, What shall I do, Lord? and the Lord said unto me, Having risen, go on to Damascus, and there it shall be told thee concerning all things that have been appointed for thee to do.
Am întrebat: “Ce să fac, Doamne?”. Domnul mi-a zis: 'Ridică-te și du-te în Damasc. Acolo ți se vor spune toate lucrurile care ți-au fost rânduite să le faci”.
11 'And when I did not see from the glory of that light, being led by the hand by those who are with me, I came to Damascus,
Când nu mai vedeam nimic din cauza slavei acelei lumini, fiind condus de mâna celor care erau cu mine, am intrat în Damasc.
12 and a certain one, Ananias, a pious man according to the law, being testified to by all the Jews dwelling [there],
“Un oarecare Anania, un om evlavios după Lege, vestit de toți iudeii care locuiau în Damasc,
13 having come unto me and stood by [me], said to me, Saul, brother, look up; and I the same hour did look up to him;
a venit la mine și, stând lângă mine, mi-a zis: “Frate Saul, primește-ți vederea! Chiar în acel ceas m-am uitat la el.
14 and he said, The God of our fathers did choose thee beforehand to know His will, and to see the Righteous One, and to hear a voice out of his mouth,
El a zis: “Dumnezeul părinților noștri te-a rânduit să cunoști voia Lui, să-L vezi pe Cel Drept și să auzi un glas din gura Lui.
15 because thou shalt be his witness unto all men of what thou hast seen and heard;
Căci tu vei fi martor pentru el, în fața tuturor oamenilor, pentru ceea ce ai văzut și ai auzit.
16 and now, why tarriest thou? having risen, baptize thyself, and wash away thy sins, calling upon the name of the Lord.
Și acum, de ce așteptați? Ridică-te, botează-te și spală-ți păcatele, invocând numele Domnului”.
17 'And it came to pass when I returned to Jerusalem, and while I was praying in the temple, I came into a trance,
După ce m-am întors la Ierusalim și în timp ce mă rugam în Templu, am căzut în transă
18 and I saw him saying to me, Haste and go forth in haste out of Jerusalem, because they will not receive thy testimony concerning me;
și l-am văzut pe El zicându-mi: “Grăbește-te și ieși repede din Ierusalim, pentru că nu vor primi de la tine mărturie despre Mine”.
19 and I said, Lord, they — they know that I was imprisoning and was scourging in every synagogue those believing on thee;
Eu am zis: “Doamne, ei înșiși știu că am întemnițat și am bătut în toate sinagogile pe cei care credeau în Tine.
20 and when the blood of thy witness Stephen was being poured forth, I also was standing by and assenting to his death, and keeping the garments of those putting him to death;
Când s-a vărsat sângele lui Ștefan, martorul Tău, am stat și eu de față, consimțind la moartea lui și păzind mantiile celor care l-au ucis'.
21 and he said unto me, Go, because to nations far off I will send thee.'
El mi-a zis: “Pleacă, căci te voi trimite departe de aici, la neamuri.”
22 And they were hearing him unto this word, and they lifted up their voice, saying, 'Away from the earth with such an one; for it is not fit for him to live.'
L-au ascultat până ce a spus aceasta; apoi au ridicat glasul și au zis: “Scapă pământul de omul acesta, căci nu este vrednic să trăiască!”
23 And they crying out and casting up their garments, and throwing dust into the air,
Pe când strigau, își aruncau mantiile și aruncau praf în aer,
24 the chief captain commanded him to be brought into the castle, saying, 'By scourges let him be examined;' that he might know for what cause they were crying so against him.
comandantul a poruncit să fie dus în cazarmă și a ordonat să fie cercetat prin biciuire, ca să știe pentru ce crimă strigau așa împotriva lui.
25 And as he was stretching him with the thongs, Paul said unto the centurion who was standing by, 'A man, a Roman, uncondemned — is it lawful to you to scourge;'
După ce l-au legat cu chingi, Pavel l-a întrebat pe centurionul care se afla de față: “Îți este permis să biciuiești un om care este roman și nu a fost găsit vinovat?”
26 and the centurion having heard, having gone near to the chief captain, told, saying, 'Take heed what thou art about to do, for this man is a Roman;'
Când a auzit centurionul, s-a dus la comandant și i-a zis: “Ai grijă ce ai de gând să faci, căci omul acesta este roman!”
27 and the chief captain having come near, said to him, 'Tell me, art thou a Roman?' and he said, 'Yes;'
Comandantul a venit și l-a întrebat: “Spune-mi, ești roman?” El a spus: “Da”.
28 and the chief captain answered, 'I, with a great sum, did obtain this citizenship;' but Paul said, 'But I have been even born [so].'
Și comandantul a răspuns: “Mi-am cumpărat cetățenia cu un preț mare.” Pavel a spus: “Dar eu m-am născut roman”.
29 Immediately, therefore, they departed from him who are about to examine him, and the chief captain also was afraid, having learned that he is a Roman, and because he had bound him,
Și îndată s-au depărtat de el cei ce voiau să-l cerceteze, iar comandantul s-a temut și el, când a văzut că este roman, pentru că îl legase.
30 and on the morrow, intending to know the certainty wherefore he is accused by the Jews, he did loose him from the bonds, and commanded the chief priests and all their sanhedrim to come, and having brought down Paul, he set [him] before them.
Dar a doua zi, dorind să afle adevărul despre motivul pentru care era acuzat de iudei, l-a eliberat din legături și a poruncit preoților de seamă și întregului consiliu să se adune, a coborât pe Pavel și l-a pus în fața lor.
