Romans 4
1 What thanne schulen we seie, that Abraham oure fadir aftir the flesch foond?
Așadar, ce vom spune că a găsit Avraam, tatăl nostru, în ce privește carnea?
2 For if Abraham is iustified of werkis of the lawe, he hath glorie, but not anentis God.
Căci, dacă Avraam a fost declarat drept din fapte, are cu ce să se fălească; dar nu înaintea lui Dumnezeu.
3 For what seith the scripture? Abraham bileued to God, and it was arettid to him to riytwisnesse.
Fiindcă ce spune scriptura? Avraam l-a crezut pe Dumnezeu și aceasta i s-a socotit pentru dreptate.
4 And to hym that worchith mede is not arettid bi grace, but bi dette.
Dar celui ce lucrează, plata nu i se socotește conform harului, ci conform datoriei.
5 Sotheli to hym that worchith not, but bileueth in to hym that iustefieth a wickid man, his feith is arettid to riytwisnesse, aftir the purpos of Goddis grace.
Dar celui ce nu lucrează, ci crede în cel ce declară drept pe cel neevlavios, credința lui i se socotește pentru dreptate.
6 As Dauid seith the blessidnesse of a man, whom God acceptith, he yyueth to hym riytwisnesse with outen werkis of the lawe,
După cum și David vorbește despre binecuvântarea omului, căruia Dumnezeu îi atribuie dreptatea fără fapte,
7 Blessid ben thei, whos wickidnessis ben foryouun, and whos synnes ben hid.
Spunând: Binecuvântați sunt aceia ale căror nelegiuiri sunt iertate și ale căror păcate sunt acoperite.
8 Blessid is that man, to whom God arettide not synne.
Binecuvântat este omul căruia Domnul nu îi va imputa păcatul.
9 Thanne whether dwellith this blisfulnesse oneli in circumcisioun, or also in prepucie? For we seien, that the feith was arettid to Abraham to riytwisnesse.
Atunci, vine această binecuvântare numai peste cel circumcis, sau și peste cel necircumcis? Fiindcă spunem că lui Avraam credința i s-a socotit pentru dreptate.
10 Hou thanne was it arettid? in circumcisioun, or in prepucie? Not in circumcisioun, but in prepucie.
Dar cum [i] s-a socotit? Când era în circumcizie sau în necircumcizie? Nu în circumcizie, ci în necircumcizie.
11 And he took a signe of circumcisioun, a tokenyng of riytwisnesse of the feith which is in prepucie, that he be fadir of alle men bileuynge bi prepucie, that it be arettid also to hem to riytwisnesse;
Și a primit semnul circumciziei, un sigiliu al dreptății credinței pe care o avea fiind în necircumcizie; ca el să fie tatăl tuturor celor ce cred, cu toate că nu sunt în circumcizie; ca să li se atribuie și lor dreptatea;
12 and that he be fadir of circumcisioun, not onely to hem that ben of circumcisioun, but also to hem that suen the steppis of the feith, which feith is in prepucie of oure fader Abraham.
Și să fie tatăl circumciziei nu doar celor din circumcizie, ci și celor ce umblă în pașii acelei credințe a tatălui nostru Avraam, pe care o avea fiind [încă] necircumcis.
13 For not bi the lawe is biheest to Abraham, or to his seed, that he schulde be eir of the world, but bi the riytwisnesse of feith.
Fiindcă promisiunea că el va fi moștenitor al lumii nu era dată lui Avraam sau seminței sale prin lege, ci prin dreptatea credinței.
14 For if thei that ben of the lawe, ben eiris, feith is distried, biheest is don awey.
Căci dacă moștenitori sunt cei din lege, credința este desființată și promisiunea este fără efect;
15 For the lawe worchith wraththe; for where is no lawe, there is no trespas, nethir is trespassyng.
Fiindcă legea lucrează furie; căci unde nu este lege, nu este nici încălcare a legii.
16 Therfor riytfulnesse is of the feith, that bi grace biheeste be stable to ech seed, not to that seed oneli that is of the lawe, but to that that is of the feith of Abraham, which is fadir of vs alle.
Din această cauză este din credință, ca să fie conform harului; pentru ca promisiunea să fie sigură întregii semințe; nu numai celei ce este din lege, dar și celei ce este din credința lui Avraam, care este tatăl nostru al tuturor,
17 As it is writun, For Y haue set thee fadir of many folkis, bifor God to whom thou hast bileued. Which God quykeneth deed men, and clepith tho thingis that ben not, as tho that ben.
(Așa cum este scris: Te-am făcut tatăl multor națiuni), în fața celui pe care l-a crezut, adică Dumnezeu, care dă viață morților și cheamă cele ce nu sunt ca și cum ar fi.
18 Which Abraham ayens hope bileuede in to hope, that he schulde be maad fader of many folkis, as it was seid to hym, Thus schal thi seed be, as the sterris of heuene, and as the grauel that is in the brenke of the see.
El care împotriva speranței a crezut în speranță, ca el să devină tatăl multor națiuni, conform cu ceea ce [i] se spusese: Așa va fi sămânța ta.
19 And he was not maad vnstidfast in the bileue, nether he biheelde his bodi thanne nyy deed, whanne he was almost of an hundrid yeer, ne the wombe of Sare nyy deed.
Și, nefiind slab în credință, nu a luat în considerare propriul său trup deja mort, având aproape o sută de ani, nici starea moartă a pântecelui Sarei;
20 Also in the biheeste of God he doutide not with vntrist; but he was coumfortid in bileue,
Nu a șovăit la promisiunea lui Dumnezeu, prin necredință; ci a fost tare în credință, dând glorie lui Dumnezeu;
21 yyuynge glorie to God, witynge moost fulli that what euere thingis God hath bihiyt, he is myyti also to do.
Și, fiind deplin convins că, ce a promis, a fost în stare să și facă.
22 Therfor it was arettid to hym to riytwisnesse.
Și de aceea aceasta i s-a atribuit lui pentru dreptate;
23 And it is not writun oneli for him, that it was arettid to hym to riytwisnesse,
Dar nu numai pentru el a fost scris că i s-a atribuit;
24 but also for vs, to whiche it schal be arettid, that bileuen in him that reiside oure Lord Jhesu Crist fro deeth.
Ci și pentru noi, cărora ni se va atribui, dacă credem în cel ce a înviat dintre morți pe Isus Domnul nostru;
25 Which was bitakun for oure synnes, and roos ayen for oure iustefiyng.
Care a fost predat din cauza greșelilor noastre și a fost înviat pentru justificarea noastră.
