Proverbs 8
1 Whether wisdom crieth not ofte; and prudence yyueth his vois?
Nu strigă înțelepciunea? Și înțelegerea nu își ridică vocea?
2 In souereyneste and hiy coppis, aboue the weie, in the myddis of pathis,
Ea stă în picioare pe vârful locurilor înalte, la răspântiile cărărilor.
3 and it stondith bisidis the yate of the citee, in thilke closyngis, and spekith, and seith, A!
Strigă la porți, la intrarea cetății, la venire înaintea ușilor.
4 ye men, Y crie ofte to you; and my vois is to the sones of men.
Vouă vă strig oamenilor; și vocea mea este spre fiii omului.
5 Litle children, vndirstonde ye wisdom; and ye vnwise men, `perseyue wisdom.
Voi, cei simpli, înțelegeți înțelepciunea; și voi, proștilor, fiți cu o inimă înțelegătoare.
6 Here ye, for Y schal speke of grete thingis; and my lippis schulen be openyd, to preche riytful thingis.
Ascultați, căci voi vorbi despre lucruri mărețe, și deschiderea buzelor mele va fi cu lucruri drepte.
7 My throte schal bithenke treuthe; and my lippis schulen curse a wickid man.
Fiindcă gura mea va vorbi adevăr, iar stricăciunea este urâciune buzelor mele.
8 My wordis ben iust; no schrewid thing, nether weiward is in tho.
Toate cuvintele gurii mele sunt în dreptate și nu este nimic pervers sau răsucit în ele.
9 `My wordis ben riytful to hem that vndurstonden; and ben euene to hem that fynden kunnyng.
Toate sunt lămurite pentru cel ce înțelege și drepte pentru cei ce găsesc cunoașterea.
10 Take ye my chastisyng, and not money; chese ye teching more than tresour.
Primește instruirea mea, și nu argint; și cunoaștere, mai degrabă decât aur ales.
11 For wisdom is betere than alle richessis moost preciouse; and al desirable thing mai not be comparisound therto.
Fiindcă înțelepciunea este mai bună decât rubinele; și toate lucrurile care pot fi dorite nu pot fi comparate cu ea.
12 Y, wisdom, dwelle in counsel; and Y am among lernyd thouytis.
Eu, înțelepciunea, locuiesc cu chibzuința și aflu cunoaștere din invenții ingenioase.
13 The drede of the Lord hatith yuel; Y curse boost, and pride, and a schrewid weie, and a double tungid mouth.
Teama de DOMNUL este să urăști răul; eu urăsc mândria și aroganța și calea rea și gura perversă.
14 Counseil is myn, and equyte `is myn; prudence is myn, and strengthe `is myn.
Sfatul este al meu și înțelepciunea sănătoasă; eu sunt înțelegerea; eu am putere.
15 Kyngis regnen bi me; and the makeris of lawis demen iust thingis bi me.
Prin mine domnesc împărați și prinți hotărăsc dreptate.
16 Princis comaunden bi me; and myyti men demen riytfulnesse bi me.
Prin mine conduc prinți și nobili, toți judecătorii de pe pământ.
17 I loue hem that louen me; and thei that waken eerli to me, schulen fynde me.
Eu îi iubesc pe cei ce mă iubesc, și cei ce mă caută din timp mă vor găsi.
18 With me ben rychessis, and glorie; souereyn richessis, and riytfulnesse.
Bogății și onoare sunt cu mine, da, bogății durabile și dreptatea.
19 My fruyt is betere than gold, and precyouse stoon; and my seedis ben betere than chosun siluer.
Rodul meu este mai bun decât aurul, da, decât aur curat, și câștigul meu decât argint ales.
20 Y go in the weies of riytfulnesse, in the myddis of pathis of doom;
Eu conduc pe calea dreptății, în mijlocul cărărilor judecății,
21 that Y make riche hem that louen me, and that Y fille her tresouris.
Pentru a face pe cei ce mă iubesc să moștenească avere; și le voi umple tezaurele.
22 The Lord weldide me in the bigynnyng of hise weies; bifore that he made ony thing, at the bigynnyng.
DOMNUL mă avea în începutul căii sale, înaintea lucrărilor sale din vechime.
23 Fro with out bigynnyng Y was ordeined; and fro elde tymes, bifor that the erthe was maad.
Din eternitate am fost înălțată, de la început, înainte de a fi pământul.
24 Depthis of watris weren not yit; and Y was conseyued thanne. The wellis of watris hadden not brokun out yit,
Când nu erau adâncuri, am fost adusă, când nu erau izvoare abundând cu ape.
25 and hillis stoden not togidere yit bi sad heuynesse; bifor litil hillis Y was born.
Înainte ca munții să fie așezați, am fost adusă, înainte să fie dealurile;
26 Yit he hadde not maad erthe; and floodis, and the herris of the world.
Pe când el încă nu făcuse pământul, nici câmpiile, nici cele mai înalte părți ale țărânei lumii.
27 Whanne he made redi heuenes, Y was present; whanne he cumpasside the depthis of watris bi certeyn lawe and cumpas.
Când el pregătea cerurile, eu eram acolo; când trăgea un cerc pe fața adâncului,
28 Whanne he made stidfast the eir aboue; and weiede the wellis of watris.
Când întemeia norii deasupra, când întărea izvoarele adâncurilor,
29 Whanne he cumpasside to the see his marke; and settide lawe to watris, that tho schulden not passe her coostis. Whanne he peiside the foundementis of erthe;
Când a dat mării hotărârea sa, ca apele să nu treacă peste porunca lui, când a rânduit fundațiile pământului,
30 Y was making alle thingis with him. And Y delitide bi alle daies, and pleiede bifore hym in al tyme,
Atunci eram lângă el, ca unul ridicat cu el; și îi eram zi de zi desfătarea, bucurându-mă tot timpul înaintea lui;
31 and Y pleiede in the world; and my delices ben to be with the sones of men.
Bucurându-mă în părțile de locuit ale pământului său; și desfătările mele erau cu fiii oamenilor.
32 Now therfor, sones, here ye me; blessid ben thei that kepen my weies.
De aceea acum dați-mi ascultare, copiilor, căci binecuvântați sunt cei ce țin căile mele.
33 Here ye teching, and be ye wise men; and nile ye caste it awei.
Ascultați instruirea și fiți înțelepți și nu o refuzați.
34 Blessid is the man that herith me, and that wakith at my yatis al dai; and kepith at the postis of my dore.
Binecuvântat este omul care mă ascultă, veghind zilnic la porțile mele, așteptând la stâlpii ușilor mele.
35 He that fyndith me, schal fynde lijf; and schal drawe helthe of the Lord.
Fiindcă oricine mă găsește, găsește viață și va obține favoarea DOMNULUI.
36 But he that synneth ayens me, schal hurte his soule; alle that haten me, louen deeth.
Dar cel ce păcătuiește împotriva mea își face rău propriului suflet; toți cei ce mă urăsc iubesc moartea.
