< Proverbs 6 >
1 Mi sone, if thou hast bihiyt for thi freend; thou hast fastned thin hoond at a straunger.
Fiul meu, dacă te pui garant pentru prietenul tău, dacă ai bătut palma cu un străin,
2 Thou art boundun bi the wordis of thi mouth; and thou art takun with thin owne wordis.
Ești prins în capcană prin cuvintele gurii tale, prin cuvintele gurii tale ești prins!
3 Therfor, my sone, do thou that that Y seie, and delyuere thi silf; for thou hast fallun in to the hond of thi neiybore. Renne thou aboute, haste thou, reise thi freend;
Fă aceasta acum, fiul meu, și eliberează-te când ajungi în mâna prietenului tău; du-te, umilește-te și întărește-l pe prietenul tău.
4 yyue thou not sleep to thin iyen, nether thin iyeliddis nappe.
Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale.
5 Be thou rauyschid as a doo fro the hond; and as a bridde fro aspiyngis of the foulere.
Eliberează-te precum o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.
6 O! thou slowe man, go to the `amte, ether pissemyre; and biholde thou hise weies, and lerne thou wisdom.
Du-te la furnică, leneșule; ia aminte la căile ei și fii înțelept;
7 Which whanne he hath no duyk, nethir comaundour, nether prince;
Ea, care, neavând nici călăuză, nici supraveghetor, nici stăpân,
8 makith redi in somer mete to hym silf, and gaderith togidere in heruest that, that he schal ete.
Își face rost de mâncare în timpul verii și își strânge mâncarea în timpul secerișului.
9 Hou long schalt thou, slow man, slepe? whanne schalt thou rise fro thi sleep?
Cât timp vei dormi, leneșule? Când te vei trezi din somnul tău?
10 A litil thou schalt slepe, a litil thou schalt nappe; a litil thou schalt ioyne togidere thin hondis, that thou slepe.
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
11 And nedynesse, as a weigoere, schal come to thee; and pouert, as an armed man. Forsothe if thou art not slow, thi ripe corn schal come as a welle; and nedynesse schal fle fer fro thee.
Așa va veni sărăcia ta ca un călător și lipsa ta ca un om înarmat.
12 A man apostata, a man vnprofitable, he goith with a weiward mouth;
Un om rău, un om stricat, umblă cu o gură perversă.
13 he bekeneth with iyen, he trampith with the foot, he spekith with the fyngur,
El clipește din ochii lui, vorbește cu picioarele lui, învață pe alții cu degetele lui;
14 bi schrewid herte he ymagyneth yuel, and in al tyme he sowith dissenciouns.
Perversitate este în inima lui, uneltește ticăloșie necontenit, seamănă discordie.
15 His perdicioun schal come to hym anoon, and he schal be brokun sodeynli; and he schal no more haue medecyn.
De aceea nenorocirea lui va veni dintr-odată; dintr-odată va fi zdrobit fără remediu.
16 Sixe thingis ben, whyche the Lord hatith; and hise soule cursith the seuenthe thing.
Aceste șase lucruri le urăște DOMNUL; da, șapte sunt urâciune pentru el:
17 Hiye iyen, a tunge liere, hondis schedinge out innocent blood,
O privire trufașă, o limbă mincinoasă și mâini care varsă sânge nevinovat,
18 an herte ymagynynge worste thouytis, feet swifte to renne in to yuel,
O inimă care uneltește planuri stricate, picioare care sunt iuți să alerge la ticăloșie,
19 a man bringynge forth lesingis, a fals witnesse; and him that sowith discordis among britheren.
Un martor fals care vântură minciuni și cel ce seamănă discordie între frați.
20 Mi sone, kepe the comaundementis of thi fadir; and forsake not the lawe of thi modir.
Fiul meu, păzește porunca tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
21 Bynde thou tho continueli in thin herte; and cumpasse `to thi throte.
Prinde-le continuu peste inima ta și leagă-le în jurul gâtului tău.
22 Whanne thou goist, go tho with thee; whanne thou slepist, kepe tho thee; and thou wakynge speke with tho.
Când mergi, te va conduce; când dormi, te va ține; și când te trezești, va vorbi cu tine.
23 For the comaundement of God is a lanterne, and the lawe is liyt, and the blamyng of techyng is the weie of lijf;
Fiindcă porunca este o lampă și legea este lumină; și mustrările instruirii sunt calea vieții;
24 `that the comaundementis kepe thee fro an yuel womman, and fro a flaterynge tunge of a straunge womman.
Ca să te țină departe de femeia rea, de lingușeala limbii femeii străine.
25 Thin herte coueite not the fairnesse of hir; nether be thou takun bi the signes of hir.
Nu pofti frumusețea ei în inima ta nici să nu te prindă cu pleoapele ei.
26 For the prijs of an hoore is vnnethe of o loof; but a womman takith the preciouse soule of a man.
Căci printr-o femeie curvă va ajunge un bărbat la o bucată de pâine; și femeia adulteră va vâna viața prețioasă.
27 Whether a man mai hide fier in his bosum, that hise clothis brenne not;
Poate un bărbat să ia foc în sânul lui și hainele să nu îi fie arse?
28 ethir go on colis, and hise feet be not brent?
Poate cineva să meargă pe cărbuni încinși și picioarele să nu îi fie arse?
29 So he that entrith to the wijf of his neiybore; schal not be cleene, whanne he hath touchid hir.
Așa și cel ce intră la soția aproapelui său; oricine se atinge de ea nu este nevinovat.
30 It is not greet synne, whanne a man stelith; for he stelith to fille an hungri soule.
Oamenii nu disprețuiesc un hoț, dacă fură pentru a-și sătura sufletul când este flămând;
31 And he takun schal yelde the seuenthe fold; and he schal yyue al the catel of his hous, and schal delyuere hym silf.
Dar dacă este găsit, va da înapoi de șapte ori; va da toată averea casei sale.
32 But he that is avouter; schal leese his soule, for the pouert of herte.
Dar oricine comite adulter cu o femeie, îi lipsește înțelegerea; cel ce face aceasta își nimicește sufletul.
33 He gaderith filthe, and sclaundrith to hym silf; and his schenschip schal not be don awei.
Va obține rană și dezonoare și ocara lui nu va fi ștearsă.
34 For the feruent loue and strong veniaunce of the man schal not spare in the dai of veniaunce,
Fiindcă gelozia este turbarea unui bărbat; de aceea nu va cruța în ziua răzbunării.
35 nether schal assente to the preieris of ony; nether schal take ful many yiftis for raunsum.
Nu va lua aminte la nicio răscumpărare nici nu va fi mulțumit, deși tu dai multe daruri.