Proverbs 31
1 The wordis of Lamuel, the king; the visioun bi which his modir tauyte hym.
Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
2 What my derlyng? what the derlyng of my wombe? what the derlyng of my desiris?
Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
3 Yyue thou not thi catel to wymmen, and thi richessis to do awei kyngis.
Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
4 A! Lamuel, nyle thou yiue wyn to kingis; for no pryuete is, where drunkenesse regneth.
Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
5 Lest perauenture thei drynke, and foryete domes, and chaunge the cause of the sones of a pore man.
Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
6 Yyue ye sidur to hem that morenen, and wyn to hem that ben of bitter soule.
Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
7 Drinke thei, and foryete thei her nedinesse; and thenke thei no more on her sorewe.
Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
8 Opene thi mouth for a doumb man,
Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
9 and opene thi mouth for the causes of alle sones that passen forth. Deme thou that that is iust, and deme thou a nedi man and a pore man.
Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
10 Who schal fynde a stronge womman? the prijs of her is fer, and fro the laste endis.
Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
11 The herte of hir hosebond tristith in hir; and sche schal not haue nede to spuylis.
Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
12 Sche schal yelde to hym good, and not yuel, in alle the daies of hir lijf.
Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
13 Sche souyte wolle and flex; and wrouyte bi the counsel of hir hondis.
Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
14 Sche is maad as the schip of a marchaunt, that berith his breed fro fer.
Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
15 And sche roos bi nyyt, and yaf prey to hir meyneals, and metis to hir handmaidis.
Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
16 Sche bihelde a feeld, and bouyte it; of the fruyt of hir hondis sche plauntide a vyner.
Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
17 Sche girde hir leendis with strengthe, and made strong hir arm.
Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
18 Sche taastide, and siy, that hir marchaundie was good; hir lanterne schal not be quenchid in the niyt.
Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
19 Sche putte hir hondis to stronge thingis, and hir fyngris token the spyndil.
Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
20 Sche openyde hir hond to a nedi man, and stretchide forth hir hondis to a pore man.
Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
21 Sche schal not drede for hir hous of the cooldis of snow; for alle hir meyneals ben clothid with double clothis.
Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
22 Sche made to hir a ray cloth; bijs and purpur is the cloth of hir.
Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
23 Hir hosebonde is noble in the yatis, whanne he sittith with the senatours of erthe.
Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
24 Sche made lynnun cloth, and selde; and yaf a girdil to a Chananei.
Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
25 Strengthe and fairnesse is the clothing of hir; and sche schal leiye in the laste dai.
Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
26 Sche openyde hir mouth to wisdom; and the lawe of merci is in hir tunge.
Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
27 Sche bihelde the pathis of hir hous; and sche eet not breed idili.
Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
28 Hir sones risiden, and prechiden hir moost blessid; hir hosebonde roos, and preiside hir.
Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
29 Many douytris gaderiden richessis; thou passidist alle.
Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
30 Fairnesse is disseiuable grace, and veyn; thilke womman, that dredith the Lord, schal be preisid.
Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
31 Yyue ye to hir of the fruyt of hir hondis; and hir werkis preise hir in the yatis.
Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.
