Proverbs 30
1 The wordis of hym that gaderith, of the sone spuynge. The prophesie which a man spak, with whom God was, and which man was coumfortid bi God dwellyng with hym,
Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache, profeția; omul i-a vorbit lui Itiel, chiar lui Itiel și lui Ucal;
2 and seide, Y am the moost fool of men; and the wisdom of men is not with me.
Cu siguranță, eu sunt mai neghiob decât oricare om și nu am înțelegerea unui om.
3 Y lernede not wisdom; and Y knew not the kunnyng of hooli men.
Nici nu am învățat înțelepciune, nici nu am cunoașterea celui sfânt.
4 Who stiede in to heuene, and cam doun? Who helde togidere the spirit in hise hondis? who bonde togidere watris as in a cloth? Who reiside alle the endis of erthe? What is name of hym? and what is the name of his sone, if thou knowist?
Cine a urcat în cer, sau a coborât? Cine a strâns vântul în pumnii săi? Cine a legat apele într-o manta? Cine a întemeiat toate marginile pământului? Care este numele lui și care este numele fiului său, dacă poți spune?
5 Ech word of God is a scheld set a fiere, to alle that hopen in hym.
Fiecare cuvânt al lui Dumnezeu este pur; el este un scut pentru cei ce își pun încrederea în el.
6 Adde thou not ony thing to the wordis of hym, and thou be repreued, and be foundun a liere.
Nu adăuga la cuvintele lui, ca nu cumva să te mustre și să fii găsit mincinos.
7 I preiede thee twei thingis; denye not thou to me, bifor that Y die.
Două lucruri am cerut de la tine; nu mi le refuza înainte să mor;
8 Make thou fer fro me vanyte and wordis of leesyng; yyue thou not to me beggery and richessis; yyue thou oneli necessaries to my lijflode;
Îndepărtează de la mine deșertăciune și minciuni, nu îmi da nici sărăcie, nici bogăție; hrănește-mă cu mâncare potrivită mie,
9 lest perauenture Y be fillid, and be drawun to denye, and seie, Who is the Lord? and lest Y compellid bi nedynesse, stele, and forswere the name of my God.
Ca nu cumva să fiu sătul și să te neg și să spun: Cine este DOMNUL? Sau ca nu cumva să fiu sărac și să fur și să iau numele Dumnezeului meu în deșert.
10 Accuse thou not a seruaunt to his lord, lest perauenture he curse thee, and thou falle doun.
Nu acuza pe un servitor stăpânului său, ca nu cumva să te blesteme și să fii găsit vinovat.
11 A generacioun that cursith his fadir, and that blessith not his modir.
Este o generație care blestemă pe tatăl lor și nu binecuvântează pe mama lor.
12 A generacioun that semeth cleene to it silf, and netheles is not waischun fro hise filthis.
Este o generație care este pură în propriii ochi și totuși nu este spălată de murdăria lor.
13 A generacioun whose iyen ben hiy, and the iye liddis therof ben reisid in to hiy thingis.
Este o generație, cât de îngâmfați sunt ochii lor! Și pleoapele lor sunt înălțate.
14 A generacioun that hath swerdis for teeth, and etith with hise wank teeth; that it ete nedi men of erthe, and the porails of men.
Este o generație a căror dinți sunt ca săbiile și a căror colți sunt ca niște cuțite, ca să mănânce pe sărac de pe fața pământului și pe nevoiaș din mijlocul oamenilor.
15 The watir leche hath twei douytris, seiynge, Brynge, bringe. Thre thingis ben vnable to be fillid, and the fourthe, that seith neuere, It suffisith;
Lipitoarea are două fiice care strigă: Dă, dă! Sunt trei lucruri care nu sunt niciodată săturate, da, patru sunt lucrurile care nu spun: Este destul:
16 helle, and the mouth of the wombe, and the erthe which is neuere fillid with water; but fier seith neuere, It suffisith. (Sheol h7585)
Mormântul și pântecele sterp și pământul care nu este umplut cu apă și focul care nu spune: Este destul! (Sheol h7585)
17 Crowis of the stronde picke out thilke iye, that scorneth the fadir, and that dispisith the child beryng of his modir; and the briddis of an egle ete that iye.
Ochiul care își bate joc de tată și disprețuiește ascultarea de mama sa, corbii din vale îl vor smulge și acvilele tinere îl vor mânca.
18 Thre thingis ben hard to me, and outirli Y knowe not the fourthe thing;
Sunt trei lucruri prea minunate pentru mine, da, patru lucruri pe care nu le cunosc:
19 the weye of an egle in heuene, the weie of a serpent on a stoon, the weie of a schip in the myddil of the see, and the weie of a man in yong wexynge age.
Calea unei acvile în văzduh [și] calea unui șarpe pe stâncă [și] calea unei corăbii în mijlocul mării și calea unui bărbat cu o tânără.
20 Siche is the weie of a womman auowtresse, which etith, and wipith hir mouth, and seith, Y wrouyte not yuel.
Astfel este calea unei femei adultere: mănâncă, își șterge gura și spune: Nu am făcut nicio stricăciune.
21 The erthe is moued bi thre thingis, and the fourthe thing, which it may not susteyne;
Pentru trei lucruri pământul este neliniștit și pentru patru nu mai poate suporta:
22 bi a seruaunt, whanne he regneth; bi a fool, whanne he is fillid with mete;
Pentru un rob când domnește și un prost când este săturat cu mâncare,
23 bi an hateful womman, whanne sche is takun in matrymonye; and bi an handmaide, whanne sche is eir of hir ladi.
Pentru o femeie odioasă când se căsătorește; și o roabă ce este moștenitoarea stăpânei ei.
24 Foure ben the leeste thingis of erthe, and tho ben wisere than wise men;
Patru lucruri sunt mici pe pământ, dar sunt foarte înțelepte:
25 amtis, a feble puple, that maken redi mete in heruest to hem silf;
Furnicile sunt un popor fără putere, totuși își pregătesc mâncarea în timpul verii;
26 a hare, a puple vnmyyti, that settith his bed in a stoon;
Iepurii de stâncă sunt doar un popor firav, totuși își fac locuințele în stânci;
27 a locust hath no kyng, and al goith out bi cumpanyes; an euete enforsith with hondis,
Lăcustele nu au împărat, totuși merg înainte în cete;
28 and dwellith in the housis of kingis.
Păianjenul se agață cu mâinile lui și este în palatele împăraților.
29 Thre thingis ben, that goon wel, and the fourthe thing, that goith richeli.
Trei sunt lucrurile care merg bine, da, patru sunt frumoase în umblarea lor:
30 A lioun, strongeste of beestis, schal not drede at the meetyng of ony man;
Un leu care este cel mai puternic între fiare și nu se dă înapoi în fața niciuneia;
31 a cok gird the leendis, and a ram, and noon is that schal ayenstonde him.
Un ogar, de asemenea un țap și un împărat, împotriva căruia nu este răzvrătire.
32 He that apperith a fool, aftir that he is reisid an hiy; for if he hadde vndurstonde, he hadde sett hond on his mouth.
Dacă ai lucrat prostește în a te înălța, sau dacă ai plănuit răul, acoperă-ți gura cu mâna.
33 Forsothe he that thristith strongli teetis, to drawe out mylk, thristith out botere; and he that smytith greetli, drawith out blood; and he that stirith iris, bringith forth discordis.
Cu siguranță baterea laptelui aduce unt și răsucirea nasului aduce sânge; tot așa forțarea furiei aduce ceartă.
