Proverbs 3
1 Mi sone, foryete thou not my lawe; and thyn herte kepe my comaundementis.
Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
2 For tho schulen sette to thee the lengthe of daies, and the yeeris of lijf, and pees.
Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
3 Merci and treuthe forsake thee not; bynde thou tho to thi throte, and write in the tablis of thin herte.
Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
4 And thou schalt fynde grace, and good teching bifore God and men.
Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
5 Haue thou trist in the Lord, of al thin herte; and triste thou not to thi prudence.
Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
6 In alle thi weies thenke thou on hym, and he schal dresse thi goyngis.
Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
7 Be thou not wijs anentis thi silf; drede thou God, and go awei fro yuel.
Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
8 For whi helthe schal be in thi nawle, and moisting of thi boonys.
Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
9 Onoure thou the Lord of thi catel, and of the beste of alle thi fruytis yyue thou to pore men;
Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
10 and thi bernes schulen be fillid with abundaunce, and pressours schulen flowe with wiyn.
Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
11 My sone, caste thou not awei the teching of the Lord; and faile thou not, whanne thou art chastisid of him.
Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
12 For the Lord chastisith hym, whom he loueth; and as a fadir in the sone he plesith hym.
Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
13 Blessid is the man that fyndith wisdom, and which flowith with prudence.
Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
14 The geting therof is betere than the marchaundie of gold and of siluer; the fruytis therof ben the firste and clenneste.
Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
15 It is preciousere than alle richessis; and alle thingis that ben desirid, moun not be comparisound to this.
Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
16 Lengthe of daies is in the riythalf therof, and richessis and glorie ben in the lifthalf therof.
În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
17 The weies therof ben feire weies, and alle the pathis therof ben pesible.
Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
18 It is a tre of lijf to hem that taken it; and he that holdith it, is blessid.
Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
19 The Lord foundide the erthe bi wisdom; he stablischide heuenes bi prudence.
DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
20 The depthis of watris braken out bi his wisdom; and cloudis wexen togidere bi dewe.
Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
21 My sone, these thingis flete not awey fro thin iyen; kepe thou my lawe, and my counsel;
Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
22 and lijf schal be to thi soule, and grace `schal be to thi chekis.
Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
23 Thanne thou schalt go tristili in thi weie; and thi foot schal not snapere.
Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
24 If thou schalt slepe, thou schalt not drede; thou schalt reste, and thi sleep schal be soft.
Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
25 Drede thou not bi sudeyne feer, and the powers of wickid men fallynge in on thee.
Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
26 For the Lord schal be at thi side; and he schal kepe thi foot, that thou be not takun.
Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
27 Nil thou forbede to do wel him that mai; if thou maist, and do thou wel.
Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
28 Seie thou not to thi frend, Go, and turne thou ayen, and to morewe Y schal yyue to thee; whanne thou maist yyue anoon.
Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
29 Ymagyne thou not yuel to thi freend, whanne he hath trist in thee.
Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
30 Stryue thou not ayens a man with out cause, whanne he doith noon yuel to thee.
Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
31 Sue thou not an vniust man, sue thou not hise weies.
Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
32 For ech disseyuer is abhomynacioun of the Lord; and his speking is with simple men.
Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
33 Nedinesse is sent of the Lord in the hous of a wickid man; but the dwelling places of iust men schulen be blessid.
Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
34 He schal scorne scorneris; and he schal yyue grace to mylde men.
Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
35 Wise men schulen haue glorie; enhaunsing of foolis is schenschipe.
Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
