Proverbs 27
1 Haue thou not glorie on the morewe, `not knowynge what thing the dai to comynge schal bringe forth.
Nu te făli cu ziua de mâine, fiindcă nu știi ce poate aduce o zi.
2 Another man, and not thi mouth preise thee; a straunger, and not thi lippis `preise thee.
Altul să te laude și nu gura ta; un străin și nu buzele tale.
3 A stoon is heuy, and grauel is chariouse; but the ire of a fool is heuyere than euer eithir.
O piatră este grea și nisipul este greu, dar furia nebunului este mai grea decât amândouă.
4 Ire hath no merci, and woodnesse brekynge out `hath no merci; and who mai suffre the fersnesse of a spirit stirid?
Furia este crudă și mânia cumplită, dar cine este în stare să stea în picioare în fața invidiei?
5 Betere is opyn repreuyng, than loue hid.
Mustrarea pe față este mai bună decât iubirea tainică.
6 Betere ben the woundis of hym that loueth, than the gileful cossis of hym that hatith.
Credincioase sunt rănile unui prieten, dar sărutările unui dușman sunt înșelătoare.
7 A man fillid schal dispise an hony coomb; but an hungri man schal take, yhe, bittir thing for swete.
Sufletul sătul se scârbește de un fagure, dar pentru sufletul flămând fiecare lucru amar este dulce.
8 As a brid passinge ouer fro his nest, so is a man that forsakith his place.
Precum o pasăre ce rătăcește de la cuibul ei, așa este un om ce rătăcește de la locul lui.
9 The herte delitith in oynement, and dyuerse odours; and a soule is maad swete bi the good counsels of a frend.
Untdelemnul și parfumul bucură inima; așa face dulceața prietenului unui om prin sfat inimos.
10 Forsake thou not thi frend, and the frend of thi fadir; and entre thou not in to the hous of thi brothir, in the dai of thi turment. Betere is a neiybore nyy, than a brothir afer.
Nu părăsi pe prietenul tău și nici pe prietenul tatălui tău; nici nu intra în casa fratelui tău în ziua nenorocirii tale; fiindcă mai bun este un vecin aproape, decât un frate îndepărtat.
11 Mi sone, studie thou a boute wisdom, and make thou glad myn herte; that thou maist answere a word to a dispisere.
Fiul meu, fii înțelept și înveselește-mi inima, ca să răspund celui ce mă ocărăște.
12 A fel man seynge yuel was hid; litle men of wit passinge forth suffriden harmes.
Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
13 Take thou awei his clooth, that bihiyte for a straunger; and take thou awei a wed fro hym for an alien man.
Ia-i haina celui care este garant pentru un străin; și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
14 He that blessith his neiybore with greet vois; and risith bi niyt, schal be lijk hym that cursith.
Cel ce binecuvântează pe prietenul său cu voce tare, sculându-se devreme de dimineață, aceasta i se va considera un blestem.
15 Roouys droppynge in the dai of coold, and a womman ful of chidyng ben comparisond.
O picurare neîncetată într-o zi foarte ploioasă și o femeie certăreață sunt la fel.
16 He that withholdith hir, as if he holdith wynd; and auoidith the oile of his riyt hond.
Oricine o ascunde, ascunde vântul și untdelemnul din mâna lui dreaptă, care se trădează.
17 Yrun is whettid bi irun; and a man whettith the face of his frend.
Fier ascute fier; tot așa un om ascute înfățișarea prietenului său.
18 He that kepith a fige tre, schal ete the fruytis therof; and he that is a kepere of his lord, schal be glorified.
Oricine ține smochinul va mânca din rodul lui; tot așa cel ce îngrijește pe stăpânul său va fi onorat.
19 As the cheris of men biholdinge schynen in watris; so the hertis of men ben opyn to prudent men.
Precum în apă, fața răspunde feței, tot așa inima omului răspunde omului.
20 Helle and perdicioun schulen not be fillid; so and the iyen of men moun not be fillid. (Sheol h7585)
Iadul și nimicirea nu sunt pline niciodată; tot așa, ochii omului nu sunt săturați niciodată. (Sheol h7585)
21 As siluer is preuyd in a wellyng place, and gold `is preued in a furneys; so a man is preued bi the mouth of preyseris. The herte of a wickid man sekith out yuels; but a riytful herte sekith out kunnyng.
Precum creuzetul pentru argint și cuptorul pentru aur, așa este un om, laudei sale.
22 Thouy thou beetist a fool in a morter, as with a pestel smytynge aboue dried barli; his foli schal not be don awei fro him.
Chiar dacă ai pisa un nebun în piuă printre grăunțe cu un pisălog, totuși nechibzuința lui nu se va depărta de el.
23 Knowe thou diligentli the cheere of thi beeste; and biholde thou thi flockis.
Fii atent ca să cunoști starea turmelor tale și privește bine cirezile tale.
24 For thou schalt not haue power contynueli; but a coroun schal be youun to thee in generacioun and in to generacioun.
Deoarece bogățiile nu sunt pentru totdeauna; și coroana durează din generație în generație?
25 Medewis ben openyd, and greene eerbis apperiden; and hey is gaderid fro hillis.
Fânul se arată și iarba nouă apare și ierburile munților sunt strânse.
26 Lambren be to thi clothing; and kidis be to the prijs of feeld.
Mieii sunt pentru îmbrăcămintea ta și caprele sunt prețul câmpului.
27 The mylke of geete suffice to thee for thi meetis; in to the necessarie thingis of thin hous, and to lijflode to thin handmaidis.
Și vei avea destul lapte de capră pentru mâncarea ta, pentru mâncarea casei tale și pentru întreținerea servitoarelor tale.
